Cu ocazia lansării numărului 16 al revistei „Alecart” vă invităm mâine, 15 iunie, ora 13.30, în Aula Colegiului Național Iași, la o dezbatere despre educație și artă. Întrebarea, la care au răspuns în paginile revistei elevi și absolvenți ai celor trei colegii partenere, constituie punctul de plecare al acestei dezbateri:
„Ce ați păstra și ce ați schimba în sistemul de învățământ din România?”
Invitați:
Codrin-Liviu Cuțitaru, prof.univ. la Facultatea de Litere, Univ. „Al.I.Cuza” Iași, publicist „Dilema veche”, „Ziarul de Iași”;
Doru Aftanasiu, actor la TNI, profesor la Facultatea de Teatru, UAGE;
Raluca Daria Diaconiuc, jurnalist Radio Iași;
Roxana Șoica, fostă elevă la King Edward’s School Witley în ultimii doi ani de liceu și absolventă a Facultății de Film & Television Studies din cadrul University of Warwick.
Dezbaterea va fi urmată de două momente muzicale propuse de elevi ai Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” Iași: recitalul de pian susținut de Deea Moroșanu și „Master of Pappets” în interpretarea cvartetului format din Teodor Casiean, Andrei Papa, Emilian Dănilă, Robert Stratica.
Prezentarea numărului 16 va fi realizată de tinerii redactori Alecart Ruxandra Pavel și Matei Amariței.
Iată câteva fragmente (decupate din paginile revistei) din opiniile absolvenților și ale elevilor care au răspuns provocării noastre de a discuta liber despre sistemul de învățământ:
„În școlile românești, intrarea destinată profesorilor (ab extenso părinților, invitaților, curierilor) este „intrarea mare” – ca în temple sau „intrarea din față”. Elevii au intrarea lor, ruda persecutată a intrării mari, în unele școli e chiar dosită, de parcă ar fi tulburător de exotic să vezi un elev intrând într-un liceu. Probabil există rațiuni pentru separarea asta, dar marile școli ale lumii au înțeles în cel mai firesc mod că nu intrările separate în liceu dau consistență și validează actul educațional.” – Roxana Dumitrache, absolventă a celebrei London School of Economics and Political Science și a Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA, ca șefă de promoție.
„Limbile străine pot fi învățate diferit. Ele sunt una dintre cele mai interesante și mai folositoare materii, iar în școală, din păcate, se numără printre cele mai plictisitoare! Trebuie să creezi nevoia de a vorbi și apoi învățatul devine o necesitate și o aventură, iar puterea de absorbție a informației este înzecită. Ne putem imagina fiecare elev având un pay pal pe skype dintr-o altă țară, orele să se țină într-o sală cu calculatoare, iar profesorul doar să dirijeze discuția. Astfel evoluția conversației se va face firesc și asimilarea unui vocabular diversificat va deveni o necesitate.” – Raluca Anisie, licențiată a Universității din Sheffield și master la Ecole Polytechnique Lausanne.
„Ce mi-aș dori pentru copiii mei/ ai altora de la școală? Profesori competitivi, bine angrenați în lumea socială, care să fie evaluați periodic; până la urmă și profesorii trebuie să înțeleagă că au un job, cu șefi, și că și-ar putea pierde locul de muncă dacă nu dau randament. Nu vorbesc despre inspecții sau formări continue, ci despre adevărata competitivitate pe piața locurilor de muncă.” – Anamaria Blanaru, absolventă a Facultății de Litere, UAIC, doctor în filologie. (După facultate, A.B. a luat nota 10 la Examenul de Titularizare, obținând un post de profesor într-o localitate mărginașă a județului Suceava. În prezent, locuiește în București, unde lucrează într-o companie multinațională.)
„Dorim să ne alegem singuri măcar o parte dintre discipline, în funcție de aptitudinile, preferințele, talentele și planurile noastre de viitor. În esență, credem noi, acesta ar putea fi remediul pentru problema programei școlare, problemă pe care o consider ca fiind cea de substanță a sistemului nostru educațional și cea din care, într-o anumită măsură, derivă toate celelalte.”- Laura Ștreangă, elevă în clasa a XI-a a Colegiului Național Iași, olimpică la limba română
