Bacalaureatul total (II)

„Azi, literatura e studiată aproape exclusiv ca formă de comunicare și aproape deloc ca fapt estetic integrat într-o istorie culturală specifică.”

 

Din păcate, cei mai mulți dintre elevii de liceu iau contact cu literatura doar ca „materie” nesuferită de bac, fără a avea habar că, rătăcindu-se cu metodă în cărți, pot descoperi universul întreg în câteva banale cuvinte. Dresați să gestioneze cât mai eficient concursul, tinerii învață pe de rost acea vulgată teoretizantă după care se fac baremele (trăsăturile și definițiile genurilor și speciilor, tipurile de caracterizare etc.), literatura furnizându-le numai o serie de „texte-suport” pentru rezolvarea unor probleme facile și nimic altceva.

 

Pe vremuri, când bacul era un examen de maturitate în toată puterea cuvântului, elevii trebuiau să dovedească faptul că au înțeles măcar mecanismele retorice ale literaturii, cu tot cu contextele ei aferente (istoria, filosofia, științele). Nimic din toate acestea azi, când literatura e studiată aproape exclusiv ca formă de comunicare și aproape deloc ca fapt estetic integrat într-o istorie culturală specifică.

 

Or, înainte de a înțelege câte ceva din literatură, trebuie să ne dorim să cunoaștem neapărat istoria ei milenară, pe cât e cu putință de la origini până în prezent, literal și în toate sensurile. Cine nu-i încercat de această dorință exorbitantă nu va avea acces la literatură niciodată. Nici în postura de cititor, și nici, cu atât mai puțin, ca scriitor.

Loading Facebook Comments ...

Fii primul care comentează!

No Trackbacks.