Articole din arhiva Alecart

În lumea femeilor: Puterea, de Naomi Alderman

Atunci când am în sfârșit timp liber și încerc să îmi aleg o carte, aproape niciodată nu mă gândesc la literatura științifico-fantastică. Însă dacă pe raft mă așteaptă un roman primit de la un prieten, îl voi citi indiferent de specia literară. Îmi place să văd în cărțile primite cadou o experiență de autocunoaștere: mă apropii de ele crezând că…

Strigătul mut care răsună chiar lângă tine: Acum nici tăcerea nu-ți mai aparține, de Asli Erdogan

Trasarea conflictelor armate e poate agreabil de făcut pe hârtie, ca într-un joc uneori sadic al unui copil, dar relocarea acestora în planul realității necesită depozitarea undeva departe a bagajelor mai mult sau mai puțin încă pline de valori umane. Momentul în care armele încep să vorbească mai mult decât orice sau oricine altcineva e cel în care planul secund…

Zidul Berlinului se ridică (de) pe băncile școlii

Prima teză din lunga istorie a tezelor școlare ne-a învățat să construim un paravan din ghiozdane ca embargo al cooperării între colegii de bancă. Ridicat  pe mijlocul pupitrului, Zidul Berlinului era o perdeluță pe lângă zgârie-norii care creșteau pe băncile noastre pentru a satisface gusturile arhitecturale ale profesorului nostru de matematică. Așezam rucsacii cu precizia cuvintelor dintr-un haiku, îndopându-le burțile cu…

Breaking the waves: Între pasiunea subiectivă și incertitudinea obiectivă

Individul! Cu această categorie începe și se încheie creștinismul. Dacă ar fi posibil să se suprime individul și personalitatea, creștinismul ar fi distrus. Dumnezeu nu intervine în masă. (Søren Kierkegaard – Sau-sau) Într-un sat scoțian izolat al anilor ‘70, populat de o comunitate închisă și puternic marcată de influența bisericii, tânăra Bess McNeill se căsătorește cu un străin, Jan Nyman, care…

Literatura și rolul ei social (ancheta revistei Alecart 23, partea a II-a)

Trebuie și poate literatura sau – la un nivel mai general – arta contemporană să se implice în rezolvarea unor probleme sociale (de la cele de mediu până la dezechilibre la nivel socio-politic)? Cum? Au răspuns: Iulian Ciocan (R.Moldova), Liliana Corobca (R. Moldova), Viviana Gheorghian, Antonio Patraș, Cătălin Pavel, Alexandru Vakulovski (R. Moldova), Radu Vancu. „Asta e treaba artistului în…

Literatura și rolul ei social (ancheta revistei Alecart 23, partea I)

Trebuie și poate literatura sau – la un nivel mai general – arta contemporană să se implice în rezolvarea unor probleme sociale (de la cele de mediu până la dezechilibre la nivel socio-politic)? Cum? Au răspuns: Iulian Ciocan (R.Moldova), Liliana Corobca (R. Moldova), Viviana Gheorghian, Antonio Patraș, Cătălin Pavel, Alexandru Vakulovski (R. Moldova), Radu Vancu. „Literatura ne învață să fim…

Scrisoare de la frontiera texană

Triburile indiene americane (astăzi au rămas în jur de 36 triburi distincte) din zona de frontieră California/Arizona/New Mexico/Texas numesc granița între Mexic și Statele Unite „linia imaginară”. Din păcate, o mare parte din această linie nu e doar un produs al imaginației: este un gard înalt de metal, spre care președintele actual al Americii trimite tot mai mulți bani ca…

Dumitru Crudu: „Noi suntem poveștile pe care ni le spun părinții noștri.”

Ultimul roman al dumneavoastră pare a fi înțesat de referințe autobiografice ficționalizate. Care este raportul dintre ficționalitate și realitățile personale, așa cum au fost trăite în Flutura, în Chișinău sau în Tbilisi, în Moldova și în România postbelice și din perioada de tranziție? D.C.: Cu toate că noul meu roman meu pare a fi înțesat de referințe autobiografice, în realitate…

Când infinitul se caută prin cuvinte: Scrisorar, de Mihail Șișkin

Nu te agăța de cuvinte. Sunt numai o traducere. Doar știi că orice cuvânt este numai o traducere proastă a originalului. Toate se întâmplă într-o limbă care nu există. Și acele cuvinte inexistente sunt adevărate. Într-un context în care suntem tentați, pe bună dreptate, să spunem că boema și vetusta corespondență prin scrisori a devenit un soi de amintire tandră…

Despre intrarea în propria viață: Femei cu bărbați, de Richard Ford

Cele trei povestiri ce alcătuiesc volumul semnat de Richard Ford mizează prin excelență pe tema alienării tot mai stringente din viața cotidiană, temă care poate deveni, cel puțin în unele cazuri, ușor supralicitată. Ceea ce surprinde însă la lectura acestor povestiri este felul în care scriitorul construiește lumea fiecăreia dintre ele, un univers în care alienarea pare să rezide undeva…

Exuvii, calea nimfei. Visul pupei

Exuviile Simonei Popescu sunt manifestul unei vârste întregi, fără număr, fără matcă, sunt amintirile din copilărie care, fără să demonstreze caracterul universal al unei etape, o instaurează, o generalizează, o uniformizează ca pe o pată difuză de culoare care capătă sens odată ce își lărgește spațiul de acoperire. Tinerețea este în sine o exegeză a lumii de care omul nu…

Căutând, printre muchii, liniile curbe ale vieții: Câinele de bronz, de Emanuela Iurkin

Iertăm cât putem și cum ne pricepem mai bine  Vindecarea târzie și întârziată luând forma unei confesiuni parțial adresate, exersarea iertării sub supravegherea unui narator docil, personificarea tăcerii tuturor celor care s-au resemnat neputinței, salvarea refuzată de la auto-învinovățire, vina de a nu fi cine și unde ar fi trebuit să fii, vina de a trăi în foame și în…