Articole din arhiva Alecart

De cealaltă parte a baricadei. La Oxford Royale Academy ca student și ca profesor

Școala de vară organizată de Oxford Royale Academy a rămas mereu în mintea mea drept primul paragraf al celei mai frumoase povești din arhiva personală: studenția la University of Warwick. Există locuri și experiențe care știu să ne cheme înapoi și la care avem nevoie să ne întoarcem. Mă refer la momentele care ne-au dat o direcție, un destin și…

Singurătatea în adolescență (II). Ancheta revistei

Când mă-nconjor cu tinerii și cu bătrânii mei, singurătatea e ceva plăcut: vine când o chem și pleacă când îi dau drumul, dându-mi răgazul să mă înconjor, preț de câteva clipe, cu mine. (V.G.) Amalia Carciuc: Îmi măsor singurătatea în numărul de pagini pe care le-am citit, în muzica bubuind în căștile prea uzate, în plimbările cu ghiozdanul în spate…

„Cred că și astăzi singurătatea este pilonul central al vieții mele.” – Mircea Cărtărescu (interviu)

Eu nu fac nicio distincție între poezie și proză, pentru mine totul e poezie.  Despre ce nu ați putea să scrieți niciodată? Orice scriitor/ orice om are lucruri pe care nici lui însuși nu vrea să și le spună și care trebuie să rămână într-o anume cameră ascunsă despre care spun basmele că se află în orice palat. În fiecare…

Singurătatea în adolescență. Ancheta revistei

Cum vă amintiți momentele de singurătate din adolescența și în ce fel v-au influențat?* În loc de argument:  „Singurătatea nu te învață că ești singur, ci singurul.” (Emil Cioran)   Radu Vancu, scriitor: Mi-am trăit adolescența la fel cum mi-am trăit și copilăria, și maturitatea: într-o casă de oglinzi ermetic închisă, un paradis din care nu există nici o scăpare. Nu sunt sigur…

Din păcate, în România există o presiune prea mare asupra elevilor în anii terminali de liceu și chiar mai devreme – îndrăznesc să mărturisesc – determinată de examene naționale”- interviu cu Izabela PAVEL, arhitect în Eleveția

 Izabela Pavel: „Rolul literaturii în arhitectură este de a corecta modalitatea de transmitere a unui mesaj, de a controla și de a definitiva un act creator. De foarte multe ori mă folosesc de literatură pentru a-mi descoperi și întări propria sursă de inspirație.”  (Izabela Pavel este absolventă a Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” Iași și a Universității de Arhitectură…

Anti-elogiul cititului

Înainte să devină vreun mare rafinament, cititul rămîne o formă de educație, iar educația este corelată cu salarii mai mari, nu mai mici. Cititul e unul din acele lucruri extraordinare care au de pierdut de pe urma laudelor care li se aduc. Nu știu cum se face că, atunci cînd se întîmplă să văd pe undeva laude aduse lecturii, aproape…

Machetă a realității: Așa să crească iarba pe noi, de Augustin Cupșa

Romanul lui Augustin Cupșa are la bază o voce narativă mai mult naivă decât inocentă, care conferă o anumită sensibilitate autentică discursului celui care trăiește o copilărie tulburată de greutatea sentimentului apăsător de vină, de amintirea tatălui ce pare să se șteargă odată cu trecerea anilor și își găsește alinarea în grupul de prieteni în care credința încearcă să fie…

O țară din cărți de joc și păpușarii ei: Dama de cupă, de Iulian Ciocan

Continuând paradigma romanelor vizionare, dar inspirate atent din realitatea prezentului în care semnele de exclamare alternează cu cele de întrebare într-un vertij rupt parcă din lumea SF-ului, Iulian Ciocan lansează, în 2018, la Polirom, romanul Dama de cupă, cel de-al patrulea în lista cunoscutului scriitor basarabean. Deși născut și transfigurat aproape de limitele inimaginabilului de fantezia debordantă a autorului, romanul…

Cel mai ciudat loc din lume e în inima ta: Kartografie, de Kamila Shamsie

Cînd e mai puternică iubirea: cînd renunți sau cînd nu te dai bătut? Iubirea ca artă a seducției sau ca metodă de inițiere într-un periplu al plăcerii, al durerii, al agoniei și al extazului se învârte în jurul ideii de front comun în care bucuria absolută vine din predarea armelor și consfințirea păcii. Altfel spus, în iubire se intră cu…

Arcanele timpului sau suflete pierdute: Blestemul tâlharului mustăcios, de Irina Teodorescu

Clipa în care, de la un capăt la altul, viața îți trece dinaintea ochilor – nu îți aparține însă numai existența ta, ci întreaga istorie a identității tale. Sigur că poți s-ajungi departe așa, închipuind zile mai bune care s-ar fi întâmplat într-un trecut ipotetic, însă, până la urmă, de ce nu? Stabilită în Franța din 1998, Irina Teodorescu debutează…

Vitraliu în patru stări: Alt nume, altă ușă, de Eduardo Caballero

Existența. Menționez că am considerat mereu acest concept ca fiind unul sărac în conținut, având o semnificație abstractă. În schimb, viața era ceea ce caracteriza începutul oricui, putea fi o explicație neîndoielnică a oricărei întâmplări, purta o anumită certitudine și profunzime. Acum însă, pot spune că certitudinea și profunzimea sunt ancorate în realitate, limitele lor fiind date tocmai de relațiile…