Articole din arhiva Alecart

poezia e la bistrița. Dialog cu Dan Coman & Marin Mălaicu-Hondrari

Ce are în plus, din punctul dvs. de vedere, Festivalul „poezia e la bistrița” față de celelalte festivaluri de poezie din țară (exceptând prezența alecartienilor, desigur :))? Dan Coman: Ț. (un festival care nu are Ț-ul său, musai să și-l cumpere). /cea mai bună cafea la ibric din lume/ publicul/ autorii (și ideea de bază a festivalului: fără vedete)/ jumătatea…

Când totul se unește (dar nu se uniformizează) prin Frânghia înflorită, de Radu Vancu

Pentru că eu mă gândesc acum la arta de familie ca la tortura tandră și atroce care vindecă omul de fericirile lui. Să spun despre poemele lui Radu Vancu că m-au ținut cu răsuflarea tăiată în inspirații sfâșiate și expirații eliberate cu trudă, cu inima înjumătățită, tremurândă și așezată lângă cafeaua neatinsă de ore, plasată într-un colț strategic al mesei…

O direcție din Ieudul fără ieșire, de Ioan Es. Pop

oltețului 15, camera 305 O remarcă generală asupra majorității textelor lui Ioan Es. Pop, care provine în special din primul și din ultimul ciclu de poeme ale cărții, este aceea că e subliniat caracterul maximalist al poeziilor, toate având o tentă narativă vizibilă, ce duce scriitura într-o zonă a graniței dintre poem în proză și proză poematică. Poate principalul atu…

Printre volutele lumii în Cerul senin, de Ștefan Manasia

Cerul senin reprezintă un exemplu percutant de poezie demitizantă, volumul fiind dominat de un realism brut, sincer, căci omul nu se află doar în căutarea lucrurilor înalte, ci are nevoie să îi fie satisfăcute și aspirațiile frivole, setea carnală. Sunt abordate teme care denotă adevăratele trăsături și preocupări înșurubate în cotidian, evidențiindu-se faptul că grotescul a devenit un element recurent,…

Lumina ce reverberează în interior: Glitch, de Vlad Moldovan

Viața va scăpăra/ corpuri/ luminare/ și doar reflexe/ lăsate sub dărâmătură/ cuprinse de mortar. Impresia pe care mi-a lăsat-o volumul de poezie semnat de Vlad Moldovan este că s-a născut din scânteia unui scurtcircuit, a unui glitch din interiorul ființei, prin cel mai profund și onest tip de căutare, cea creatoare, care în permanență își găsește resorturile în oscilația halucinantă …

Mișcarea browniană a stărilor în liber de causis, de Florin Partene

Încremenind prezentul în care continuă să se infiltreze umbra amorțită a trecutului, claustrând amintirile mistuite de regret, poeziile din care se constituie volumul liber de causis se derulează în fața cititorului sub forma unei mișcări browniene în care ordinea este (re)configurată tocmai prin renunțarea la aceasta, rămânând doar imaginea dezolantă a indiferenței. Volumul mi-a lăsat impresia unei voci suspendate între…

Prin aeroporturile ființei noastre: Cinci poeme din Rotterdam, de Dumitru Crudu

Dintotdeauna am fost conștientă de efectul prim, inevitabil, al necunoscutului: o avalanșă de gânduri și senzații. Am observat și ce se întâmplă dacă același necunoscut este coplanar și intersectat cu o singurătate acerbă: procesul se intensifică până când orice gol, fiecare pliu al sufletului e ocupat de o idee, de o imagine. Așa devenim supușii propriului sine, pentru că, de…

Lomografii. Despre pesmetul originar sau nesperatul schimb de timpi și timpuri

Lomografiile Ioanei Nicolaie sunt construite pe conturul unui schelet narativ, care împresoară și justifică cele mai adânci dureri umane, de la copilăria trăită în comunism, la chipul în descompunere ușoară al mamei, singurătate, absență, credință și trecutul abscons și indefinit al unei lumi în continuă schimbare. Un spațiu olfactiv, în care mirosul de mentă, levănțică și cel uscat de pesmet…

Un antimanifest: Elena Vlădăreanu – bani. muncă. timp liber.

Să vorbim puțin despre bani. Să vorbim puțin despre muncă. Să vorbim puțin despre timp.   În afara utopiei, stabilitatea și echilibrul social, cultural și politic sunt mai curând iluzia unui cerc vicios al tăcerilor, al nemulțumirii și al frustrării generațiilor de tranziție care înghit în sec, șoptindu-și fără încredere neajunsurile și temerile, adaptându-se la disfuncționalitățile unei lumi devalorizante, asumându-și…

Angela Marinescu – Subpoezie, subviață, nu subzistență

aici nu este poezie/ nu este agonie sau moarte/ sau blasfemie/ nu este extaz nu este murdărie/ nu este/ nimic. (Lumina dimineții) Mi-am notat în dreptul acestor versuri observația întrebător-confuză va fi vreodată ceva? Dacă nimicul e doar nimic ori dacă el aparține de gaura neagră care apare recurent și incisiv în versurile Angelei Marinescu. Gaura neagră absoarbe, aplatizează până…

Între legende despre viață și viața ca o legendă. Femeia cu Părul Roșu, de Orhan Pamuk

Cartea lui Orhan Pamuk reușește să construiască cu migală legături nebănuite între atunci și acum, între legendă și viață, între tată și fiu, într-o lume atemporală, marcată de poveștile trecutului, de amintire, de urmele noastre și de urmele lor – cei ce au fost înaintea noastră, într-un joc tulburător a cărui ciclicitate te copleșește… În Femeia cu Părul Roșu, te…