Articole din arhiva Alecart

Lomografii. Despre pesmetul originar sau nesperatul schimb de timpi și timpuri

Lomografiile Ioanei Nicolaie sunt construite pe conturul unui schelet narativ, care împresoară și justifică cele mai adânci dureri umane, de la copilăria trăită în comunism, la chipul în descompunere ușoară al mamei, singurătate, absență, credință și trecutul abscons și indefinit al unei lumi în continuă schimbare. Un spațiu olfactiv, în care mirosul de mentă, levănțică și cel uscat de pesmet…

Un antimanifest: Elena Vlădăreanu – bani. muncă. timp liber.

Să vorbim puțin despre bani. Să vorbim puțin despre muncă. Să vorbim puțin despre timp.   În afara utopiei, stabilitatea și echilibrul social, cultural și politic sunt mai curând iluzia unui cerc vicios al tăcerilor, al nemulțumirii și al frustrării generațiilor de tranziție care înghit în sec, șoptindu-și fără încredere neajunsurile și temerile, adaptându-se la disfuncționalitățile unei lumi devalorizante, asumându-și…

Angela Marinescu – Subpoezie, subviață, nu subzistență

aici nu este poezie/ nu este agonie sau moarte/ sau blasfemie/ nu este extaz nu este murdărie/ nu este/ nimic. (Lumina dimineții) Mi-am notat în dreptul acestor versuri observația întrebător-confuză va fi vreodată ceva? Dacă nimicul e doar nimic ori dacă el aparține de gaura neagră care apare recurent și incisiv în versurile Angelei Marinescu. Gaura neagră absoarbe, aplatizează până…

Între legende despre viață și viața ca o legendă. Femeia cu Părul Roșu, de Orhan Pamuk

Cartea lui Orhan Pamuk reușește să construiască cu migală legături nebănuite între atunci și acum, între legendă și viață, între tată și fiu, într-o lume atemporală, marcată de poveștile trecutului, de amintire, de urmele noastre și de urmele lor – cei ce au fost înaintea noastră, într-un joc tulburător a cărui ciclicitate te copleșește… În Femeia cu Părul Roșu, te…

Boala unei lumi & zvonul libertății. Zuleiha deschide ochii, de Guzel Iahina

Încadrată și constrânsă de tradiție, iubirea devine doar o simplă iluzie, se îmblânzește și este dominată de teama care ia forma respectului, fidelității, predestinării. Romanul lui Guzel Iahina este o odă a feminității, a puterii acesteia sau un edificiu pentru toate minunile și dramele vieții care se ascund tăcute în tainele unui suflet de femeie. Forța ce debordează în fiecare…

„Prietenia e ceea ce anesteziază spaima – și face lumea demnă să fie trăită. În pofida a tot ce e ea.”- interviu cu Radu VANCU

Radu Vancu*: „Nu rezonez cu poezia care minte. Care are complexe de superioritate. Care ia lumea de sus. Care se vede de la o poștă că-l crede pe cititor idiot. Și atunci îi povestește ce ființă grozavă e poetul.”   Paradisul Cami-Sebastian e un fel de plasă de siguranță. Ce/cine nu își are locul acolo? Mai mult ca sigur eu…

„Rolul logo-ului e, în primul rând, să reflecte într-un mod artistic caracterul entității, nu să-i adauge ceva ce nu are.”- interviu cu Virgil Horghidan, designer

Virgil Horghidan: „Design-ul, dincolo de aspectul pur vizual, are rolul de a îndruma privitorul/cititorul, iar Alecart, prin design, creează loc pentru o mică lume culturală organizată într-un mod simplu, dar atrăgător și percutant.” *Virgil Horghidan este unul dintre fondatorii revistei „Alecart”, a absolvit Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” Iași, a urmat cursurile Universității de Arte „George Enescu” Iași. În…

Un pas în urma. (Serafimilor). Și toate acestea se vor adăuga vouă.

Despre lucrurile care ne frământă cel mai mult, despre curaj și ideea schimbării, despre o religiozitate degradată și despre un anume sentiment asumat al sorții, dar și despre tinerețe și viclenia ei, despre toate acestea se cuvine să vorbim. Și despre teama de a ne apropia în eschivare de ceea ce ne erodează, ne doare cel mai mult, crezând că…

„Olimpiadele au fost sursa mea principală de nemulțumire în liceu.”- interviu* cu Anais Colibaba

ANAIS COLIBABA: „Olimpiadele au fost sursa mea principală de nemulțumire în liceu.(…) Cred că aș fi fost mai câștigată personal să fi folosit acel timp nu concurând pentru un premiu efemer, ci lucrând în colaborare cu prietenii la un proiect de orice fel, de natură socială, civică, științifică sau artistică.” Anais Colibaba a fost redactor-șef Alecart, a absolvit Colegiul Național…