Piele și cer – un spectacol la care am asistat cu respirația tăiată de la început până la sfârșit și de la care am plecat cu multe impresii și întrebări. Nu mi-a fost oferită nicio certitudine, însă, cu siguranță, mi-au fost spulberate o parte din cele anterioare și poate că asta e mai important. Problema pe care regizorul Radu Ghilaș…
Ca într-o sală de cinematograf, se proiectează o scenă de război: șapte (cred că am numărat bine) siluete, cuprinse de euforia atacului, vin spre tine, vii, încrezătoare. Imaginea de un eroism grotesc (eroismul nu e în sine grotesc, el devine astfel transpus, recreat artistic) se spulberă când o explozie anulează orice urmă de viață. Imaginea următoare, aproape kitsch: căderea unor…
Ca de fiecare dată când vine vorba despre montarea unei piese de Pirandello, nerăbdarea și teama se amestecă în proporții egale. Pirandello e o provocare pentru orice regizor și nu fiindcă textul în sine nu ar fi suficient de plin, ci tocmai fiindcă are un plin al său pe care nu îl poți înstrăina, decupa, redefini. Pentru că îți oferă…
Mașina se oprește (Mașina Apocalipsei), TNI* Gândit și conceput ca un spectacol-lectură, ce are la bază fragmente din trei opere al căror mesaj este regândit din perspectiva unui „basm al ființei căzute”, în care plot-ul aproape se pierde sufocat de elementele colaterale acestuia, Mașina se oprește (Mașina Apocalipsei) este o reprezentație destul de bizară. Hibriditatea face parte din intenția de…
Moartea unui artist, de Horia Lovinescu. Regia: Irina Popescu Boieriu; Scenografia: Rodica Arghir. Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași. Distribuția: Emil Coșeru, Mihaela Arsenescu-Werner, Doina Deleanu, Andrei Grigore-Sava, Radu Ghilaș, Brândușa Aciobăniței, Ada Lupu, Daniel Busuioc, Radu Homiceanu. „E timpul, dă mâna. De ce să-mi fie frică?” De la un anumit moment încolo, tot ceea ce este nu se întâmplă, ci…
Festivalul Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr, din care am „decupat” spectacolul lui Bobi Pricop, rămâne, pentru alecartieni, un reper pe harta culturală a Iașului alături de FILIT, „un punct de interes care se individualizează printr-o vibraţie numai a lui”. FITPTI „are o identitate distinctă, anunţată prin titulatură – se adresează publicului tânăr indiferent de vârsta biologică, vizează spectatorul deschis,…
Ca un vertij care te înlănțuie până la neputință, copleșitor, e spectacolul regizat de Tudor Lucanu, o punere în scenă a piesei lui I. L. Caragiale ce depășește spațiu-timp și se propagă cu aceeași forță în cotidian. Pentru regizorul spectacolului, masca este cea care ascunde identitatea, dar și cea care aduce la lumină adevărata esență umană. De aici, un spectacol…
Imaginea inițială abia schițează, în semiobscuritatea sălii, conturul unui trup. O teatralitate elegantă traversează, de la un capăt la altul, montarea. O reprezentare solidă, de o acută vizibilitatea a slăbiciunii sufletului uman. Plasând actorul în cadrul publicului, prezența elementului ce animă un cadru aparent auster, fuzionat doar din filoane de inserții vizuale și tușe muzicale. Așa începe recenta producție a…
Un spectacol document care filtrează obiectiv o realitate cutremurătoare, un adevăr secretizat, apoi deformat și încă prea puțin cunoscut: seceta care a ucis peste 300 000 de români din Basarabia în deceniul al cincilea al celui mai cumplit secol pe care l-a cunoscut umanitatea, sub privirea impasibilă a tătucului Stalin. Un spectacol zguduitor prin modul în care transpune această realitate….
Mise en abyme. Povestea lui Unamuno, despre dragostea nedeclarată ce nu pare a fi dragoste reală – complicata iubire a unui bărbat pasional, violent și posesiv – capătă, în viziunea lui Alexander Hausvater, contururile unei investigații difuze despre natura umană și despre mecanismele intrinseci ale dragostei, într-o relaționare directă a sufletelor celor patru personaje. O realitate. Două entități: o femeie…
Teatrul sau jocul de-a Viața. Lumea scenică în care adevărul, esteticul și trăirea personală pulsează spre același țel, emoționarea spectatorului. Dacă ar fi să facem o incursiune în acest domeniu, Teatrul Municipal „Matei Vișniec” Suceava – cea mai tânără instituție teatrală din țară – și-a deschis stagiunea spre a modela prin intermediul pieselor și al actorilor trăirile publicului sucevean pe…
Ada Lupu mi-a plăcut de la început, în toate piesele în care am văzut-o jucând la Iași (de altfel, am mai spus asta: e unul dintre cei mai buni tineri actori pe care îi are Iașul. Pentru că e talentată, pentru că are o expresivitate perfect controlată, nu lasă nimic la întâmplare, pentru că e foarte sensibilă și personajele ei…