Cronici de teatru

Lumea care rănește și privirea salvatoare: Ținuturile joase, după Herta Müller, regia Mihaela Panainte

Stagiunea ieșeană începe cu un spectacol de imagine și de stare, foarte atent construit, cu un impact puternic, în primul rând vizual. E un act artistic care merită toată atenția pentru modul în care se poate recupera o voce (cea a fetiței din volumul de debut al Hertei Müller, dar și cea a unei lumi încă necunoscute – vocea ținuturilor…

Gânduri pe marginea unui act necesar: În numele Tatălui, regia Robert Bălan

Mi-ar fi plăcut să văd spectacolul regizat de Robert  Bălan într-un alt moment. Nu la un atât de scurt răstimp de la Referendum. Și nici într-un caz în săptămânile anterioare acestuia. Mi-ar fi plăcut să-l văd tihnit pentru a lăsa să reverbereze în mine fiecare secvență care îl alcătuiește, să aud fiecare voce și fiecare poveste. Pentru că e un…

Un om prea mic pentru un mecanism prea mare: Moartea unui comis voiajor*, în regia lui Claudiu Goga (TNI)

Mă bucură reîntâlnirea cu viziunea lui Claudiu Goga, căci ultimele spectacole montate la Iași, Un dușman al poporului și Acasă în miezul verii au fost categoric niște succese (deopotrivă regizorale, actoricești și de public). De data aceasta, Moartea unui comis voiajor mi s-a părut în primul rând un succes al parteneriatului regizor-scenograf. Când un om se agață de fiecare iluzie,…

iHamlet. Sau despre tăcerile nepotrivite

iHamlet, un spectacol despre și dedicat adolescenților (și nu numai), oferă publicului doza de vitalitate conținută de lucrurile simple, conturând în mișcări reverberante și seducătoare universul lăuntric și vulnerabil al tânărului format din lumea din spatele cortinei și cea din fața ei deopotrivă. Într-o permanentă oscilație între acum și atunci, între amintire și actualitate, între eul social și eul spiritual,…

O oglindă necesară dinspre atunci spre acum: Teatru de război (TNI)*

Teatru de război e un proiect viabil, al cărui principal merit este acela de a reflecta despre cine și cum suntem, de a ne provoca să reacționăm în funcție de coordonatele naționale și, mai ales, personal-umane ale fiecăruia. În anul Centenarului, reprezentația Naționalului ieșean e necesară și întru totul de înțeles. Aș spune că e de preferat un astfel de…

3 Surori, de A. P. Cehov. Infuzia rusească a nefericirii

Zilele Teatrului Matei Vișniec continuă cu unul dintre cele mai bune spectacole puse în scenă de admirabilii actori ai trupei sucevene. Regizoarea Catinca Drăgănescu propune o reinterpretare asumată și reușită a piesei lui A.P. Cehov, o adaptare subtilă și profitabilă a piesei la actualitate. Cu o complexitate specifică pieselor cehoviene, 3 Surori necesită efort atât din partea actorilor, cât și…

Proștii sub clar de lună, de Teodor Mazilu. Taraba colorată a sentimentelor

Anca Bradu revine pe scena teatrului sucevean cu un spectacol savuros, intens și deosebit de bine lucrat, care dă startul Zilelor Teatrului Matei Vișniec. Realitatea imediată și contondentă este transformată în teatru, cu o finețe inegalabilă a stilizării: Proștii sub clar de lună, în regia Ancăi Bradu este un spectacol despre actualitatea cea mai presantă. Scris cu aproximativ 50 de…

„Viața mea e făcută din moartea celorlalți.” Piele și cer, de Dimitré Dinev, regie Radu Ghilaș, TNI

Ca într-o sală de cinematograf, se proiectează o scenă de război: șapte (cred că am numărat bine) siluete, cuprinse de euforia atacului, vin spre tine, vii, încrezătoare. Imaginea de un eroism grotesc (eroismul nu e în sine grotesc, el devine astfel transpus, recreat artistic) se spulberă când o explozie anulează orice urmă de viață. Imaginea următoare, aproape kitsch: căderea unor…

Adevăr și iluzie în Astă seară se improvizează, în regia lui Ovidiu Lazăr (TNI)

Ca de fiecare dată când vine vorba despre montarea unei piese de Pirandello, nerăbdarea și teama se amestecă în proporții egale. Pirandello e o provocare pentru orice regizor și nu fiindcă textul în sine nu ar fi suficient de plin, ci tocmai fiindcă  are un plin al său pe care nu îl poți înstrăina, decupa, redefini. Pentru că îți oferă…

Când „devenirea întru devenire” devine devenirea întru mașinărie

Mașina se oprește (Mașina Apocalipsei), TNI* Gândit și conceput ca un spectacol-lectură, ce are la bază fragmente  din trei opere al căror mesaj este regândit din perspectiva unui „basm al ființei căzute”, în care plot-ul aproape se pierde sufocat de elementele colaterale acestuia, Mașina se oprește (Mașina Apocalipsei) este o reprezentație destul de bizară. Hibriditatea face parte din intenția de…

Viața, arta și sublimarea fricii în Moartea unui artist. La TNI

Moartea unui artist, de Horia Lovinescu. Regia: Irina Popescu Boieriu; Scenografia: Rodica Arghir. Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași. Distribuția: Emil Coșeru, Mihaela Arsenescu-Werner, Doina Deleanu, Andrei Grigore-Sava, Radu Ghilaș, Brândușa Aciobăniței, Ada Lupu, Daniel Busuioc, Radu Homiceanu. „E timpul, dă mâna. De ce să-mi fie frică?” De la un anumit moment încolo, tot ceea ce este nu se întâmplă, ci…