Viața toată, se gândi el, înseamnă să știi că s-ar putea întâmpla ce e mai rău și totuși să continui ca și cum nu ți se va întâmpla niciodată. Ceea ce inițial pare a fi o poveste care aduce laolaltă…
Aici niciun bărbat nu își poartă capul pe umeri, remarcă Maria Bilașevschi, președinta UAP Iași și critic de artă, întorcându-ne privirea încă o dată spre divorțul metafizic dintre conștiință și trup, așa cum s-a lăsat mărit, multiplicat, deconstruit obsesiv de…
Dragă Horia, Nu știu pentru cine scriu scrisoarea asta: pentru Horia din trecut, prezent sau viitor? Pentru Horia cel adevărat, sau pentru vocea cu numele Horia care mi-a ținut companie între coperțile cărții? Ce chip se reflectă în toate oglinzile…
Poeții invită un prozator: Floriiiiiiiin Lăzărescu În a treia zi de festival, cele două mari puncte de reper din calendarul unui cititor pasionat (Poezia e la Bistrița și FILIT-ul) s-au intersectat în curtea interioară a Palatului Culturii și ne-au oferit…
Apropierea de literatură este o formă de a evada de crizele trăite. – Manuel Vilas A doua zi la poezia e la bistrița și-a început povestea cu arome de amintiri și sinceritate în spațiul tihnit al Muzeului Județean. O cafea…
Bărbat, 59 de ani, poartă o pereche de blugi jerpeliți, fes în cap și cizme făcute mai curând din praf decât din cauciuc, emană un miros înțepător de țigări și de ore lungi petrecute pe șantier, cel mai probabil ca…
Ion Mureșan: o privire ce nu suportă refuzul ca și cum // un copil ne-ar fi tăiat conturul cu un fierăstrău mic de traforaj 15 ani de festival la Bistrița. 15 ani în care poezia și poeții s-au adunat în…
Iubesc pădurea pentru că fiecare copac își știe locul lui / și sunt microbistă pentru că în lupta pentru cupă nu curge sânge. Orice pentru liniște, pentru frumusețe, pentru / supernovele curților noastre: câinii grași și bătrâni / care știu…
Cât timp focul memoriei rămâne aprins, tu ești stăpânul. Dacă începe să se stingă, urletul fiarelor va fi mai puternic și ele se vor apropia tot mai mult. Haita trecutului. Cu cât e mai puțină memorie, cu atât e mai…
În fața noastră, aici, se află ultimul om care râde, mi-am zis eu. Ultimul om care râde râsetul erelor. De acum încolo, istoria va fi doar lacrimi, iar munca intelectualilor, doar bocetul jelaniei. Scris după Ultima gară, romanul Călătoria lui…
Vara trecută am avut șansa să ajung pentru prima dată la Festivalul Internațional de Poezie și Muzică Poezia e la Bistrița. Orașul mic și prietenos părea a fi construit din poezie, iar emoția din timpul lecturilor poeților era dublată de…
Pornesc așa, punct și de la capăt, voi stinge lumina și de aici voi dispărea, în câteva clipe, dincolo de ceața aceasta, dincolo de furtună, e o noapte lungă și limpede, se va termina, dar ceea ce ne sperie e…