Blog

Cum ar veni

Cred că ghinionul se măsoară în încredere. Există pura întâmplare, dar e mai tentant să crezi că există și ghinionul. Norocul?… norocul ți-l faci singur, după caz. Când ai o zi proastă, ești înconjurat de cocalari norocoși. Când e ziua mai bună, crezi din nou în zen. Și cam așa e: cine-i liniștit, departe ajunge. Și mă gândesc că un…

Nu călcaţi pe răsaduri!

“Mama mea m-a făcut om de ştiinţă fără să vrea. Toate mamele din cartier îşi întrebau copiii abia întorşi acasă: Ei, ce ai învăţat nou astăzi? Nu şi mama mea. Ea mă întreba: Ce întrebare bună ai pus astăzi? Această diferenţă m-a făcut om de ştiinţă.” Interesant! Acest important detaliu din viaţa unui laureat Nobel îmi confirmă convingerea că toţi ne naştem oameni de…

„A se merita” sau „a nu se merita”

Cică unu’ ca mine s-ar scoate imediat prin străinătate, important este să se decidă dacă vrea sa plece acolo. Situația devine cu atât mai confuză cu cât încep să mă întreb, ca orice hipster nesuferit, la ce îmi mai trebuie dreptul de semnătură – necesar doar în cloaca românească; la ce folos că am luat diploma? De ce să îmbătrânesc…

Toamna gandurile se coc, dar nu cad

Toamna oamenii se intampla sa fie, mai mult decat sunt. Sunt intr-o parte si alta de anotimpuri, nici prea aproape, nici prea departe de timp, de oameni, de case si chiar de vise. Toamna oamenii se intampla sa se aleaga si sa se culeaga, precum fructele din gradini fosnitoare si aurii. Toamna e aurie si bogata in inceputuri: de ganduri,…

Scripta manent

Titlul  publicaţiei ALECART, extrem de inspirat şi bine găsit se potriveşte de minune  (foarte tare, în limbaj contemporan) intenţiei iniţiale a coordonatorilor. Începuturile publicaţiei stau sub semnul căutărilor lăudabile al celor două grupuri de la licee diferite, ALECsandri şi ARTe – „Octav Băncilă”, care au alcătuit întîia redacţie ce a făcut posibile conceperea şi întîia apariţie. Neastînpăratul grup, îndrumat direct…

EXERCIȚIU

După un duș atât de fierbinte, nu am simțit că îmi revin. Centrala merge aiurea și mi-a dat de ales doar dintre fierbinte și rece. Cu pielea încă roșie, am ajuns în dormitor, unde dădusem drumul la niște muzică. Fusesem atât de trist cu o zi înainte, încât îmi făcusem planuri de atac pentru dimineața de astăzi: să fac tot…

Disconfort prelungit, all inclusive, la standarde europene

Încerc să o descriu ca pe situația unui hipster fără stres și prejudecăți, însă mă tem că nici tampoanele nu sunt așa de „carefree” cum spune reclama. Sentimentul injectat de confruntarea cu mediocritatea și neseriozitatea mă aduce la niște scene de fată mare căreia nu îi răspunde iubitul la telefon: panică, lamentare și dojană pentru toată lumea, pentru că, într-un…

Din când în când, disconfort

A căuta vinovatul nu este întotdeauna echivalent cu a rezolva eroarea. Ba mai mult decât atât, mi se pare un reflex deseori urât, ca de funcționar tocit de monotonie. Când ceva nu merge, nu începi să arăți cu degetul (în primul rând pentru că nu e frumos), mai ales în sistemul românesc de lucru. Chestia asta cu „da nu mi-a…

Mic tratat despre suflete minuscule

Mă pasionează tematica societăţii scandinave, problemele şi bolile ei şi trăiesc exuberant sentimental de a îi aduce critici, revolte. Protestele legate de „cazul Danemarca”  sunt un motiv pentru care gândesc prea mult şi simt prea puţin atunci când ating acest subiect. Fără sentimete, doar adevăr şi analiză, deci. Săptamâna trecută participasem la un eveniment de lansare a unei trupe muzicale…

Dumnezeu (nu) a fost ucis de Occident, eu (nu)VREAU SĂ MĂ ÎNTORC ACASĂ! (partea a II-a)

Noi ne salutăm cu „Doamne ajută!”Noi avem un pământ binecuvântat de oasele şi sângele atâtor martiri… De ce s-au sacrificat atâţia romani pt viitorul nostru şi noi fugim ca vitele în Occident?De ce acceptăm ca Securiştii comunişti să ne conducă în continuare prin politica şi educaţie?De ce acceptăm ideile occidentale cu braţele deschise?-  Vai! Vai! Ca vitele nu a plecat nimeni…