Eram ca în transă; toate vocile și zgomotele din jurul meu dispăreau undeva înghițite de neant odată cu parcurgerea romanului. Simțeam cum gândurile îmi sunt acaparate și înșurubate strâns în universul creat de Bogdan Răileanu, cum toate ideile la care am ajuns până în această etapă a adolescenței (legate de cutumele bisericii) se recompun în desfășurarea acțiunii din Dinții ascuțiți…
La început nu știam exact la ce să mă aștept în ceea ce privește psihologia și modul de a se raporta al personajelor la viața și relațiile pe care le au cu ceilalți. Aveam doar o idee vagă asupra migrațiilor contemporane, pentru că acestea nu mă vizează direct (încă) și nu conștientizam pe deplin modul în care un regim totalitar…
O tânără, cu capul ușor aplecat spre poală, cu cotul sprijinind banca și palma făcută așternut sub tâmplă, citea. Avea în mână un Marquez. Pe bancă să fi fost fie Mărturisiri și anateme, fie Pe culmile disperării, în orice caz, un volum semnat de Emil Cioran. Împrumutat de la colega din spate care, cu o pauză în urmă, terminase primul…
Dar ce planetă mai bună, mai veselă și mai verde decât planeta FILIT există ? A plouat mult la FILIT. Ploaie de toate speciile și de toate etiologiile. Din colecția toamnă-iarnă și primăvară-vară. Ploaie prêt-à-porter, de purtat de dimineața până seară. Ploaie mică, mijlocie, mare, aritmică sau monocordă – ca două treimi din muzica nouăzecistă. O ploaie care a dușat compulsiv orașul,…
Trebuie să mărturisesc că povestea medicului Sumner, personaj urmărit la bordul balenierei Volunteer, este printre puținele lucruri care au reușit să îmi provoace fiori pe șira spinării în această vară. Aș putea spune că am călătorit alături de el pe întinderile vaste ale mărilor, despicate până în străfunduri de vântul arctic. Deși acțiunea romanului ar putea stârni reacții puternice la…
A trecut exact un an. Imaginile mi se învălmășeau în minte, emoțiile înăuntrul meu. Apoi și-au domolit mișcarea și s-au așezat frumos, într-o ordine proprie, ordinea anului alecartian. Mai întâi am făcut un ocol verii. M-am văzut cu tricoul pătat de înghețată pe canapeaua luminată din sufragerie citind, apoi scriind. Pregătirile pentru numărul 19 Alecart începuseră devreme, în plin miez…
În sine, romanul lui Cărtărescu are un punct de plecare relativ banal – un om care își ratează vocația de scriitor și devine profesor de limba română într-o școală uitată de lume de la marginea Bucureștiului anilor ’80. S-ar putea spune că e un start care nu promite foarte mult, însă numărul considerabil de pagini infirmă acest fapt încă de…
Cred că cea mai simplă explicație dintre toate este aceea că nu există niciun Dumnezeu. – Stephen Hawking I’m back, peasants! (a se insera de la redacție un șir de scuze religioase pentru bobocii care nu sunt obișnuiți cu the Astridslap); dragi cititori, sarcasmul și tendința de a aborda subiecte mai mult sau mai puțin politice în scris sau…
Este ora 5:25, și, pentru prima dată, văd răsăritul din Marea Britanie. Privesc pe fereastră campusul, acum liniștit, și veverițele care se urcă din câteva mișcări agile pe trunchiurile copacilor. Sunt în cel de-al treilea trimestru al primului meu an de facultate. Este perioada cu examene, sute de pagini parcurse cu fervoare, nopți petrecute la bibliotecă și pete de cafea…
Îți pui durerea alături și o dresezi să tacă. Așa sunt ele, în general. Toate marile suferințe. Inițial, prezența lor surprinde, pentru că ele vin cu o nouă lume, un spațiu abject, obscur, dar, în definitiv, personal, apoi ajung să te educe, să îți vorbească, să fie în locul tău. Antologia lui Claudiu Komartin, Maeștrii unei arte muribunde pare a…
Nu mi-am imaginat niciodată că cineva își poate construi viața doar din sfârșituri. Nu am crezut că le poți trăi pe acestea fără a ține cont de începuturi. Până acum eram sigură că simpla aruncare a gândului spre momentul final, fie el al propriei vieți, al clipei fericite de întâlnire cu cineva drag sau al secundei de plăcere nevinovată atunci…
Orice fiinţă, cât de neînsemnată ar fi, constituie centrul unui cerc trasat în jurul ei. M-am întrebat mereu cum ar fi să descoperi un anumit spațiu prin ochii celor care și-au pus amprenta asupra lui și, într-un anumit fel, l-au determinat să fie pentru ceilalți mai întâi o imagine, un construct, o proiecție și abia apoi o geometrie determinată spațial….