Blog

„Un singur cer deasupra lor” în stil Woodstock (sau despre întâlnirea cu Ruxandra Cesereanu)

Îmi este extrem de greu să prezint evenimentul care a deschis zilele Alecart, deoarece m-a marcat atât de adânc, încât a devenit indescriptibil. Iar acum sunt pusă faţă în faţă cu albul foii şi nu mă pot hotărî dacă o relatare exactă este potrivită sau din contră. Sinceră să fiu, am aşteptat acest eveniment ca pe oricare altul şi nu…

Fără lacrimi

Pe scurt, cred că o să funcționeze cumva și piatra cubică scandaloasă de pe Ștefan Cel Mare. O să funcționeze și tentativa de „retușare a existentului” propusă de Ordinul Arhitecților, prin inițierea unui concurs. Nu e cine știe ce arhitectură de propus, pentru că, de bine de rău cadrul construit este ofertant, și cu bune și cu rele. Deci va…

Despre Fericire

Am scris titlul și m-am oprit. Am închis pagina. Am salvat înainte. Am redeschis. Și am văzut o mare de alb și două cuvinte. Iar în marea de alb zburda fericirea. A mea, a ta, a noastră. Fericiri diferite, puncte unite, văi separate, abis și din nou alb. Culori. Cercuri mărite, punctate, asudate. Toate adunate în marea mea de alb….

Dear diary

Încă un pic chior de somn, cobor dimineața în spatele blocului, să verific mașina. O mângâi cu părere de rău parcă; din cauză că aș mai băga niște bani în ea, dar la fel de bine îmi dau seama că nu e o prioritate. Deși, dacă ții la un lucru și te pasionează… în fine, am altele de plătit, care…

Simțul umorului

Atâta timp cât România nu cred să aibă o cultură veche a comediei stand-up, e posibil ca ideea de a plăti ca să te râzi la glumele altuia să fie ciudată pentru unii. Pare cam stupid să îți scoți iubita în oraș, să vă îmbrăcați frumos și să o surprinzi cu un spectacol în care le zice unu’ bine și…

Un spectacol fotografie – Prăpădul de Attila Bartis în regia lui Lucian Dan Teodorovici

Trei singurătăți ciocnindu-se într-un spectacol care poate fi în același timp o poveste despre frumusețea amară a existenței și despre nimicitoarea căutare a ei, despre moarte, realitate interioară, incongruență a sinelui cu ceilalți, despre artă și egoism, despre formele pe care le îmbracă spaima și dăruirea și căutarea unei soluții și despre speranță și pasiune și cât de aproape se…

noi și ei

Probabil că poți educa pe cineva în măsura în care nu pari un snob care vorbește la pereți. Dacă îți place pur și simplu să te auzi vorbind, nu înseamnă în mod obligatoriu că ții la ce ai învățat odată cu anii. O persoană pasionată se face înțeleasă aproape implicit, pentru că ce a înghițit și încă mai înghite nu…

vreau să fiu prost

Sau sunt deja, pentru că o vreau. Vreau și eu niște ignoranță în vene; pentru că,     într-un mare fel ironic, cu cât mai multe probleme îmi pun și cu cât mă gândesc mai mult la câți și cum sunt afectați de ce decizii iau, mă ia lumea de prost. Exact, bunul simț este o calitate a prostului. Ca și în…

comis-voiajor

– Deci fii atent aici: vreau să-mi faci o casă tip conac. Nu am nimic împotrivă cu forme la rotund. Îmi place așea să am geamuri mari la rotund in living, că știu ce perdele îmi pun. O masă rotundăăă, cu doișpe scaune, că la mine o să se mănânce bine, nu așa ca la crâșmă. Păi cum?! Vânat, ciorbă,…

Garantat 100%. Alecart

Printre birourile înghesuite, marea de hârtii şi sunetul calculatoarelor ce funcionează constant întâlnirea cu Simona Sora, editor coordonator, şi Andrei Manolescu, depăşeşte diferenţa de nivel sau vârstă şi se transformă într-un dialog amical din care ne sustragem sfaturi şi idei aplicabile şi în cadrul revistei noastre. Aprecierile aduse ne-au încurajat şi au mai alungat din emoţiile întâlnirii cu Cătălin Ştefănescu,…

Ne-negativism

Să nu uităm unde, cum și în ce condiții ne-am născut. Pentru că nu trebuie să uităm cum și de cine am fost eudcați. Poate avem noroc și ne dăm seama dacă educația ne-a lipsit. Să nu uităm că fiecare soi de atitudine are o justificare și să nu ne mai justificăm atât de mult. Să nu uităm toate aiurelile…

Hai la bar

Am fost si eu la bere prin străinătate şi, sincer să fiu, intram în orice crâşmă numai de curiozitate şi fără să simt că trebuie să studiez in prealabil nu ştiu ce piaţă a cafenelelor, în funcţie de scopul şi durata vizitei, de dungile de pe pălărie şi de patina ochelarilor de tocilar cu ramă groasă. Această piaţă există fară…