Pentru că a venit vacanța de vară și e perioada în care cărțile ne devin cei mai buni prieteni, am provocat o parte dintre elevii clasei a V-a, de la Colegiul Național, să realizeze un top al personajelor preferate pe care le-au descoperit din momentul în care au fost nevoiți să stea departe de colegii lor. S-au plimbat printre volume clasice și altele mai noi, dar au trăit și bucuria de a împărtăși în scris câteva gânduri sincere. Într-un „exercițiu” de oglindire a propriei personalități.
Întâmplările te obligă să meditezi la propria viață, la prietenie și la greutățile care se pot ivi pe neașteptate.
„În această perioadă, am citit câteva cărți foarte interesante, pline de aventuri fabuloase, unele fericite, altele triste, dar care te fac să înțelegi lucruri esențiale despre ce înseamnă să fii în pragul adolescenței și ce presupune o lectură reușită.
În topul meu subiectiv, pe locul al treilea se află Hoțul de cărți, volum scris de Markus Zusak. Toată acțiunea se petrece în timpul celui de-al doilea Război Mondial, atunci când o fată pe nume Liesel ajunge să fure cărți pentru a-și potoli dorința de a cunoaște lumea. Trece prin mai multe clipe grele alături de familia ei adoptivă, având în vedere faptul că în casa unde trăiește ascunde un evreu. Fiind un gest foarte periculos, se hotărăște să îi citească noului ei prieten cât mai mult, astfel că între ei se naște o relație aparte. Această carte m-a făcut să mă simt norocoasă, nu numai pentru că acum putem cumpăra sau împrumuta cărți, nefiind nevoie să le furăm, ci și pentru că am o familie și sunt iubită.
Pe locul al doilea aș așeza Suntem dezrădăcinate, de Malala Yousafzai. Cu un puternic impact emoțional asupra cititorului, întâmplările evocate aici îi fac pe oameni să tremure atunci când parcurg rândurile mărturisirilor, suferind alături de cei care au trăit evenimente traumatizante. Întâmplările sunt reale, autoarea povestind clipele grele prin care a trecut alături de familia ei și adunând la un loc și alte experiențe de viață ale unor tinere care au luptat pentru viața lor. Știm că Malala a fost împușcată în cap de către talibani, deoarece considera că și femeile au dreptul la educație, dar, cu sprijinul medicilor, a supraviețuit. O adevărată lecție despre nevoia de egalitate, despre forța de a supraviețui și speranță.
Locul întâi îi aparține cărții Prințesă și cerșetoare, de Delphine de Vigan. Ea spune povestea unei fete sărace care locuiește într-o gară din Paris. Într-o zi, întâlnește o altă fată care este avantajată din punctul de vedere al vieții pe care o trăiește. Și aceasta trece prin momente dificile, dar mica cerșetoare pe nume No o ascultă mereu până într-o zi, când este obligată să plece definitiv din Paris. Cartea impresionează cititorul încă de la primele pagini, putând fi citită și de adulți, nu numai de către cei mai mici. Întâmplările te obligă să meditezi la propria viață, la prietenie și la greutățile care se pot ivi pe neașteptate.” (Teodora Giugula)
Toate aventurile trăite m-au făcut să mă gândesc la posibilitatea că zeii chiar există și acest lucru ar putea schimba viața oricărui copil. Doar că zeii se află în noi înșine și depinde de noi ce facem cu înzestrările primite.
„Ceea ce contează pentru mine la o carte este ca personajele să dea dovadă de loialitate și de prietenie. Cu toate că ele pot să mai facă uneori greșeli, niciodată, dar niciodată, nu trebuie să renunțe la speranță. De aceea, preferații mei sunt: Percy Jackson, Harry Potter și Thomas din The Maze Runner. Percy Jackson este protagonistul perfect. Împreună cu Anabeth, Grover și Thalia, pornește în marea aventură pentru a salva Olimpul din mâinile lui Cronos, unul dintre Titani. El a fost tăiat de către fiul lui Zeus în o mie de bucăți care au fost aruncate în cea mai adâncă groapă din Tartar. Percy este fiul lui Poseidon, Grover este un Satir, Annabeth e fiica Afroditei, iar Thalia este fata lui Zeus. Ei se luptă cu diferiți monștri care nu au mai fost văzuți de mii de ani, iar bătălia se întețește și devine din ce în ce mai grea. Aceste întâmplări le testează copiilor voința, curajul și iubirea față de cei dragi. Percy este un băiat de vreo 14 ani și îmi place să cred că arată ca mine, doar că eu nu sunt semizeu și nici nu am un deficit extrem de atenție; este curajos și prietenos, îi ajută pe cei aflați în dificultate și, cu toate că este semizeu, e foarte onest. Toate aventurile trăite m-au făcut să mă gândesc la posibilitatea că zeii chiar există și acest lucru ar putea schimba viața oricărui copil. Doar că zeii se află în noi înșine și depinde de noi ce facem cu înzestrările primite. ” (Codrin Gherasim)
M-am întrebat dacă nu cumva uneori adulții ne mint și dacă în viață vom descoperi lucruri despre care credeam că știm, dar care se vor dovedi a fi altceva.
„Pe mine cărțile ce m-au impresionat cel mai mult au fost cele cu tentă realistă, dar care te țin cu sufletul la gură și te umplu de o mulțime de sentimente, de la bucurie până la tristețe profundă.
Pasăre cântătoare, de Kathryn Erskine, ne-o prezintă pe Caitlin, o fetiță specială, care suferă de sindromul Asperger. Are 11 ani, dar, pentru ea, sentimentele sunt greu de înțeles, iar toate lucrurile trebuie să fie în alb sau negru. Se pricepe foarte bine să deseneze, însă o face doar în creion, căci nu îi plac culorile care se amestecă. Caitlin suferea foarte mult după ce fratele său mai mare, Devon, a murit împușcat în inimă. Acesta era singurul care o înțelegea și care o ajuta când totul devenea confuz și greu de suportat. La școală nu o are decât pe doamna Brook, care încearcă să o susțină, cu toate că fata era sătulă de explicațiile ei. Acasă, tatăl era, la rândul lui, supărat din cauza marii pierderi suferite și nu părea foarte atent la ce simte Caitlin. Aceasta, însă ajunge să își facă un prieten și învață să-și exprime și să recunoască sentimentele cu ajutorul doamnei Brook. După multe cercetări, Caitlin, descoperă că oameni trec peste suferință prin împăcare și ajunge să descopere lucruri fascinante, printre care și că viața merită trăită, căci poate fi frumoasă. Cartea mi-a plăcut datorită temei originale și a sentimentelor provocate. M-a făcut să mă gândesc cum ar fi să trec prin asemenea experiențe și am preferat să încetez să mai fac acest lucru. Nu mă așteptam să găsesc o asemenea poveste de viață, cu atât de multă tristețe și cu un final așa tulburător.
Pe locul al doilea se află Darul lui Jonas, de Lois Lowry. În comunitatea în care trăiește Jonas, totul este decis de grupul de bătrâni care ia toate deciziile. Nimeni nu mai este nevoit să facă vreo alegere; fiecare unitate familială are doi copii, o fată și un băiat. Carierele le sunt alese când devin doișpeari, în funcție de evoluția fiecăruia. Cine nu se integrează este pus pe liber. Jonas urma să devină doișpear și avea mari emoții, căci nu știa ce atribuție i se va da. La ceremonie, băiatul a fost ales ca primitor, cea mai importantă meserie din comunitate. Când a început pregătirea, avea multe întrebări despre ce va urma. Dăruitorul, cel care îl instruia, i-a explicat că trebuie să îi dea amintirile lui din toate secolele, însă că nu toate sunt fericite. Jonas află astfel că existau culori, zăpadă, dealuri, animale și multe altele. Însă a fost informat și despre durerea războiului, a pierderii și a abandonului. Atunci a descoperit ce însemna, de fapt, să fii pus pe liber: să fii omorât. Băiatul hotărăște că vrea să plece din comunitate pentru ca toate amintirile să revină la oameni. Îl ia pe Gabriel, un bebeluș ce urma să moară, și pleacă în căutarea unui altundeva. Povestea m-a emoționat și m-a făcut să mă gândesc la viitor, la modul în care vom trăi și la regulile ce se vor aplica. Totodată, m-am întrebat dacă nu cumva uneori adulții ne mint și dacă în viață vom descoperi lucruri despre care credeam că știm, dar care se vor dovedi a fi altceva. Recomand cartea pentru subiectul ei care te face să te întrebi în legătură cu multe lucruri și te determină să accepți diversitatea dintre oameni, familii, locuri, situații.
Pe primul loc se află o carte ce m-a surprins și m-a emoționat până în adâncul sufletului: Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău, de Fredrik Backman. Elsa, o fetiță de aproape 8 ani, este nepoata unei bunici tare hazlii. La școală, copiii o hărțuiesc fiindcă este diferită, cu toate că e tare deșteaptă. Bunica o duce în Tărâmul-Aproape-Treaz, unde se vorbea o limba secretă. Elsa face alături de ea multe trăsnăi, căci această bunică e cu totul specială. Fata află însă că bătrâna avea cancer. Înainte să moară, aceasta i-a cerut să aibă grijă de prieteni, de castel și de familie. Elsa nu înțelege ce vrea să zică, dar primește de la ea mai multe scrisori pentru vecinii din bloc. Fetița duce fiecare scrisoare și descoperă cu adevărat cine a fost persoana care o sprijinea și care îi spunea să nu îi pese de ce cred ceilalți. Povestea ia o întorsătură neașteptată până ca Elsa să afle tot adevărul. Atunci ea înțelege ce voia bunica ei să spună și știe că nu trebuie să cedeze în fața umbrei din Tărâmul-Aproape-Treaz. Romanul m-a făcut să plâng, să râd și să stau cu sufletul la gură. Totul este plin de mister și de curaj. Nu numai că recomand această carte, ci o consider obligatorie pentru cineva dornic de a descoperi acțiuni neașteptate, sfâșietoare și de-a dreptul palpitante.” (Medeea Bunduc)
M-aș bucura să citiți această carte pentru că aduce un mesaj de viață foarte important!
„În perioada de carantină am citit multe cărți, m-am întâlnit cu o mulțime de personaje diferite, fiecare special în felul lui. Trebuie să mărturisesc că mi-a fost destul de greu să fac un top cu doar trei cărți, dar, după un timp de gândire, iată cum arată preferințele mele!
Pe locul al treilea între personajele dragi se află Huckleberry Finn. De mult Aventurile lui Huckleberry Finn, de Mark Twain, se afla pe lista mea de lecturi, dar am fost prea ocupată cu tot ce se întâmpla în jurul meu, așa că aproape uitasem de ea. Acum am ajuns în sfârșit să o citesc. Alături de prietenul său cel mai bun, Tom Sawer, Hucklebberry trăiește multe aventuri. Băiatul era foarte curajos, dar și puțin încrezut când venea vorba despre o competiție între el și Tom. Cel mai mult m-au impresionat faptele sale îndrăznețe și felul în care se pregătea de o nouă aventură. Recomand această carte pentru că este foarte interesantă și perfectă pentru cei care caută o poveste plină de suspans.
Al doilea loc este ocupat de August Pullman din cartea Minunea, scrisă de R.J Palacio. Acest volum mi-a trezit foarte multe sentimente și stări contradictorii. August era un băiețel care se născuse cu defecte faciale. Din această cauză, mulți copii îl judecau și râdeau de el, făcându-l să se simtă nedorit. Într-o zi, el i-a auzit pe părinții săi că intenționează să îl dea la școală. Deși inițial August nu a fost de acord, în cele din urmă a acceptat. După un timp, a reușit să își facă un prieten, Jack. Cei doi sunt foarte fericiți până când, de Halloween, August îl aude pe Jack vorbind urât despre el… Finalul este însă unul fericit și vă invit să-l descoperiți. August a fost personajul meu preferat din această carte, deoarece mi-a plăcut felul în care îndura fiecare comentariu răutăcios și a avut curajul să se ducă la școală, să-și înfrunte temerile și opiniile celorlalți. M-aș bucura să citiți această carte pentru că aduce un mesaj de viață foarte important și tot ce s-a petrecut ar putea oricând deveni o întâmplare reală, așa că trebuie să știm cum să ne comportăm într-o astfel de situație.
Personajul care m-a încântat cel mai mult a fost Xiaolong din volumul Dragoni pe cerul Londrei, scris de Arabella McIntyre-Brown. Având o variantă bilingvă, am citit ambele versiuni ale sale. Xiaolong este un dragon care își căuta un loc unde să rămână pentru toată viața. După ce a zburat prin întreaga lume, a decis să stea în Londra și l-a întâlnit pe George, un șoricel care i-a arătat orașul. Dar acolo trăiau și alți dragoni care nu-l plăceau pe Xialong, deoarece avea o voce foarte pițigăiată. Dragonul avea două puteri magice pe care nimeni altcineva nu le mai deținea. El putea să respire sub apă, ceea ce l-a ajutat foarte mult în bătăliile cu alți inamici, și reușea să se transforme în orice. Într-o zi, un avion se îndrepta direct către Londra. Xiaolong a fost cel care a salvat orașul de la distrugere. Cu timpul, și ceilalți dragoni au început să fie prieteni cu el. Xiaolong a fost personajul meu preferat, deoarece este ambițios și nu s-a lăsat influențat de ceilalți. Mi-au plăcut umorul și întâmplările pline de suspans.” (Diana Andronache)
La cinci pași de tine a reușit să mă emoționeze până la lacrimi și să mă facă să cred în dragostea adevărată :)
„Cartea mea preferată dintre cele citite în carantină este La cinci pași de tine. Este prezentată povestea a doi adolescenți, Stella și Will, amândoi având probleme cu plămânii: Stella avea fibroză chistica, iar Will B. cepacia. La început, cei doi tineri nu se simpatizau, dar, cu trecerea timpului, au început să se îndrăgostească. Totuși, ei știu că nu vor putea niciodată să aibă o relație, deoarece trebuie să stea la 6 pași distanță unul de celălalt, altfel Stella ar putea muri. Cartea m-a impresionat prin faptul că cei doi adolescenți au luptat ca să poată fi împreună pentru câteva ore și ne arată că dragostea poate învinge orice. Mai întâi am dorit să o citesc doar fiindcă avea pe copertă chipul unuia dintre actorii mei preferați, dar am fost surprinsă plăcut de conținutul și mesajul transmis. La cinci pași de tine a reușit să mă emoționeze până la lacrimi și să mă facă să cred în dragostea adevărată.
A doua carte preferată e O întâmplare ciudată cu un câine la miezul nopții, de Mark Haddon. Este vorba despre un băiat pe nume Christopher, care, într-o zi, după ce trecuseră 7 minute de la miezul nopții, a găsit pe peluza unei vecine trupul câinelui ei, Wellington, înjunghiat cu o furcă. Plăcându-i cărțile polițiste, s-a gândit să scrie el însuși o carte și să cerceteze cazul animalului omorât în cartierul său. Băiatul era foarte deștept, construiește tot felul de teorii, dar niciuna nu se dovedește adevărată. Într-o zi, tatăl lui a descoperit cartea scrisă de acesta și a fost foarte furios. După un timp, bărbatul a trebuit să plece de acasă pentru câteva ore, iar Christopher a căutat cartea pe care tatăl i-a luat-o. A găsit-o într-o cutie de cămăși, dar, când tatăl s-a reîntors, a descoperit niște lucruri care, într-un fel sau altul, i-au schimbat viața. Pur și simplu, când începi să citești volumul, nu te mai poți opri. Îi mulțumesc surorii mele pentru recomandare și vă invit să descoperiți și voi cum fiecare teorie nouă pe care o are băiatul în legătură cu ucigașul este mai convingătoare decât cea precedentă.” (Amalia Elena Spiridon)
„Robin Hood: când m-am întâlnit prima dată cu personajul din cartea cu același titlu, mi s-a părut foarte chipeș. Așa îl arăta coperta… La început, am avut impresia că e un om nedrept, crud, însă curând am descoperit că el îi ajută pe cei săraci și reușește să își salveze de nenumărate ori camarazii. Am fost uimit de curajul lui, așadar, e în continuare printre favoriții mei.
Coliba unchiului Tom nu m-a cucerit chiar de la început. După ce l-am descoperit însă pe bătrânul Tom, am început să măresc ritmul lecturii. Acțiunea romanului se petrece când în America încă se mai făcea negoț cu negri. Chiar dacă Tom îi este loial stăpânului său, acesta este nevoit să îl vândă unui negustor. În cele din urmă, ajunge la o familie în Franța, unde se împrietenește cu fetița stăpânilor și demonstrează încă o dată cât de calm și de înțelept este, cum reușește să depășească toate obstacolele. E un roman impresionant, o adevărată lecție despre bunătate.” (Ștefan-Cristian Onofrei)
El încerca să vadă binele în orice și în oricine. Băiatul s-a dovedit foarte curajos…
„Serena din O vară cu Isidor, de Veronica D.Niculescu, este un personaj foarte curajos, deoarece a făcut tot ce a depins de ea pentru a-l salva pe Isidor din captivitate. M-a impresionat prietenia care se leagă între cei doi. Mi-a plăcut foarte mult că fetița și-a asumat riscuri pentru a salva o viețuitoare neajutorată ce nu mai încercase gustul libertății de mult timp. La un moment dat, am avut sentimentul că Isidor e sufletul pereche al Serenei. Ea chiar îl învață pe acesta să scrie și să citească, încurajându-l să reînvețe să zboare. Când a apărut Iarna lui Isidor, am continuat cu sufletul la gură descoperirea transformărilor condorului și modul în care își alină dorul față de Serena.
Newt din cartea Animale fantastice și unde le poți găsi, de J.K Rowling, este un alt personaj care m-a impresionat. El apără toate creaturile misterioase în loc să le vâneze și să le omoare precum ceilalți semeni. Băiatul ținea toate aceste animale fermecate într-o valiză magică, în care putea intra și el. În acel loc, el le oferea creaturilor tot ce aveau nevoie, adică: apă, mâncare și un culcuș pe măsura lor, deoarece erau și creaturi fantastice care erau destul de mari. Newt apără nu numai animalele inofensive, dar și pe cele care puteau aduce distrugeri mari în orașe, crezând sincer că oricine merită șansa de a se schimba. El încerca să vadă binele în orice și în oricine. Băiatul s-a dovedit foarte curajos, luptându-se cu vrăjitori puternici pentru a proteja creaturile fantastice, de aceea mi se pare că el este unul dintre cele mai interesante personaje din cărțile pe care le-am citit în ultimul timp.” (Bianca-Maria Condrea)
Nota redacției: Topurile subiective ale elevilor de clasa a V-a E de la Colegiul Național Iași au ajuns la noi prin intermediul doamnei profesoare de limba română Nicoleta Munteanu, coordonatoarea Clubului Alecart.
Foto: Alina Sava
