La ce bun această „perversiune” a cuvintelor împotriva minții?

Cu un sistem bine structurat tehnic în ceea ce priveşte presă scrisă, , Richard Keeble în „Presa scrisă-O introducere critică” vă propune o arie vastă de discuţie.

Fie că doriţi, ca simplu pasionat al presei , să vă documentaţi în legătură cu modul de organizare a redacţiei sau să va actualizaţi câteva definiţii ale jurnalismului, fie că sunteţi chiar interesat în a lucra într-o redacţie sau a va publică, prin intermediul blogosferei, diferite articole de interes personal, sau ştiri, este recomandată achiziţionarea acestui €˜manual de utilizare a€˜ cărui bază a fost fixată de mai mulți junalisti internaționali , și al căror prim-scop a fost formarea unui ansamblu de cunoştinţe pentru cei preocupaţi de jurnalism Totul ține de informaţia oferită publicului și de modul acestuia de a percepe materialele în funcţie de structura și “etica”€™lor .

Este de apreciat claritatea detaliilor legate de tehnica ,dar și de modul de abordare a tematicilor : nici prea profesional,dar nici strict detaşat de subiect.Se vorbeşte despre ţinuta atât fizică , cât şi psihică de care redactorul în cauză trebuie să dispună, de o anumită răbdare în ceea ce priveşte persoanele intervievate, de o anumită detaşare pe care trebuie să o adopte în momentul când este “ face – to – face ” cu o anumită personalitate a momentului. O vedetă de televiziune, un politician, o persoană de cultură sau un simplu cetăţean , un interviu şi o multitudine de reguli al căror prim-scop este structurarea unui material.

Ce mai putem învăţa? Cum să atragi cititorul prin designul unei reviste sau ziare – subcapitol destinat celor care deţin un simţ stilistic dezvoltat şi ar fi interesaţi să se ocupe de partea legată de aspectul produsului . Calitatea şi claritatea mesajelor transmise de articole  depind de anumite elemente structurale , de imagini sau  header-uri, a căror ţintă este acest cititor de care am menţionat anterior.Manipulare vizuală prin simplul aspect al unei reviste este o metodă prin care foarte mulţi au reuşit să-şi irosească resursele financiare pe reviste sau ziare de proastă calitate.

La finalul cărţii, luând în considerare şi factori externi, din presa „live”, anumite știri prezentate cu atâta detașare din mai multe colțuri ale țării, am putut ajunge la o concluzie, dacă nu bizară , atunci arhicunoscută, și-anume că presa , cea de-a patra putere în stat nu exercită ..un rol esențial într-o societate liberă,nu oferă numai informații,  ci poate manipula o anumită masă de oameni . Jurnalismul este influent- depinde de noi, ca redactori sau iubitori de presă, dacă ne lăsăm controlați sau credem că deținem puterea de a controla. Odată ce manipulăm oamenii,aceștia se pervertesc,luând chipul și asemănarea noastră, a manipulatorilor.

„La ce bun această <<perversiune>> a cuvintelor împotriva minții?” Se pare că va rămâne o întrebare pur retorică, având în vedere că încă nu i-am găsit răspunsul, nici eu ,nici Peter Cole ,nici Sharon Wheeler.

Întrebarea ar fi dacă presa este manipulatoare sau cititorii sunt dornici de a fi manipulați? Este profesia de jurnalism aidoma profesiei de psiholog,? Cititorul simte nevoia să se destăinuie în fața reporterului?

Foto: Creaţie Cristina Vieriu

Loading Facebook Comments ...

Fii primul care comentează!

No Trackbacks.