Lucrurile pe care le iubim nu se uită. Pentru că ne e dor de ele. La fel cum se-ntâmplă cu oamenii.
Romanul lui Michel Bussi are ca punct de plecare nevoia oamenilor de a descifra necunoscutul, de a descoperi secretele lumii și de a-i înțelege adevărata profunzime. Fiecare persoană este intrigată de mister și face tot posibilul pentru a-l elucida, iar de multe ori o carte, un personaj sau un autor devine la rândul său o enigmă. Cod 612. Cine l-a ucis pe Micul Prinț? propune o meditație asupra călătoriei pe care oamenii sunt gata să o parcurgă pentru a-și satisface curiozitatea și nevoia impetuoasă de descoperire, cititorii fiind introduși în universul a doi exploratori perseverenți, Neven și Andie, îndrumați de excentricul Oko Dòlo, aflați în căutarea unor răspunsuri cu privire la două întrebări legate de romanul atât de îndrăgit al lui Antoine de Saint-Exupéry (probabil una dintre cele mai citite cărți care s-au scris vreodată): ,,Cine l-a ucis pe Micul Prinț?’’ și ,,Cine l-a ucis pe Saint-Exupéry?’’.
Nu se poate, nu se poate, nimeni n-a înțeles nimic. S-a greșit de la bun început, s-a răstălmăcit totul?
Protagoniștii volumului lui Michel Bussi speră că aceste taine le vor fi lămurite de membrii unui grup exclusivist, Clubul 612, format din șase cititori pasionați ai Micului Prinț, cartea reprezentând, din perspectiva acestora, o pledoarie pentru căutare, introspecție și frumusețe. Ei își dedică existența descoperirii celor mai adânci sensuri ale romanului scris de Saint-Exupéry, dorindu-și să înțeleagă fiecare secvență, fiecare detaliu la un nivel mai adânc decât cel la care un simplu lector alege să se oprească, raportându-se inclusiv la cele mai intime aspecte ale vieții autorului. Admirația lor față de carte depășește simpla pasiune, devenind o veritabilă monomanie, o ,,obsesie’’ rafinată care le oferă un scop în viață și convingerea că stăruința de a desluși romanul se va concretiza în perspective noi și teorii revoluționare. Pentru ei, descifrarea cărții atinge rangul de artă, fiind asemenea unui ritual personal, pe care îl parcurg cu interes și dragoste pentru literatură, ajungând să își „scrie” și să își înțeleagă propria viață în funcție de cea a personajului lui Saint-Exupéry sau chiar a autorului. Aceștia ne arată cum drumul către sine nu poate fi străbătut individual, ci doar alături de alți oameni care împărtășesc aceleași idei și principii, așa cum și pe membrii Clubului 612 îi unește fascinația pentru romanul pe care îl venerează. Dedicarea lor demonstrează că iubirea pentru necunoscut și profunzime poate metamorfoza banalitatea vieții într-o căutare plină de sens, pe care fiecare om alege să o îmbrățișeze.
Doar sufletul contează.
Cartea ne introduce și în universul lui Andie, o tânără însuflețită de Micul Prinț, care nu se teme să se aventureze oriunde în lume pentru a-și testa cunoștințele și viziunea asupra romanului care o definește. Pentru ea, membrii Clubului 612 sunt asemenea unor idoli, iar scopul său este să atingă profunzimea spirituală a celor pe care îi întâlnește în călătoria sa. Curajul, inteligența și sensibilitatea devin repere morale și emoționale, care inspiră și provoacă în același timp. Perspicacitatea și perseverența de care dă dovadă îl atrag pe Neven, între cei doi legându-se o relație aparte, care depășește barierele colegialității, protagonistul uitând parcă, pentru un timp, de dragostea față de soția lui, Véronique, lăsată treptat și inevitabil uitării. Poate și pentru că lumea promisă de Andie este cea a necunoscutului și a provocărilor, a căutării unor piste către celălalt și, mai mult decât atât, e învăluită în misterul de care cei doi se lasă subjugați odată ce acceptă provocarea de a descoperi ce se ascunde în spatele enigmei care învăluie moartea (dar și personajele) lui Saint-Exupéry. Neven este atras de latura curioasă, jucăușă, energică și sinceră a lui Andie, care își arată adevărata personalitate tandră – cea a lui Ondine – sinele profund, tainic (nu întâmplător, numele ei adevărat este cel al Micii Sirene a lui Andersen). Conexiunea dintre protagoniști dezvăluie vulnerabilitatea sufletului uman aflat în căutarea unor răspunsuri și a unor adevăruri, ei ajungând să ia uneori decizii poate impulsive, dar care au rol modelator pe parcursul aventurilor pe care le traversează.
Libertatea, mai degrabă decât responsabilitatea?
Aventura propriu-zisă se transformă într-una literară – un soi de a citi altfel textul scriitorului francez și apoi lumea. Ea îi determină să se transforme, căci fiecare nouă întâlnire cu câte un membru al Clubului 612 și fiecare descoperire le schimbă perspectiva asupra Micului Prinț, dar și asupra propriei persoane. Împreună, încearcă să înțeleagă viața controversată a lui Saint-Exupéry, să afle sursele inspirației sale, opera pe care a scris-o sau ar fi vrut să o scrie, modul în care iubirile i-au modelat existența, toate aceste mistere fiind „încununate” de o moarte misterioasă, pe care trecerea timpului nu a reușit să o elucideze, dar care amintește că incertitudinea face parte din complexitatea lumii. Curiozitatea este punctul de plecare al căutării lor și, prin fiecare discuție cu cei șase membri ai Clubului 612, învață să îmbine inocența cu maturitatea, realul cu imaginarul, descoperind conexiuni interumane profunde. În această călătorie, romanul lui Saint-Exupéry devine un refugiu, dar și o cale de vindecare pentru acei oameni care nu își găsesc un loc în realitate.
Prin firul narativ seducător și prin universul imaginativ al lui Michel Bussi, Cod 612. Cine l-a ucis pe Micul Prinț?’ reprezintă un adevărat ghid de (re)interpretare a unei povești acronice, un reper nu doar pentru membrii Clubului 612, ci pentru orice lector care a știut să privească dincolo de suprafața textului lui Antoine de Saint-Exupéry. Fiecare răspuns primit de la cei șase adoratori ai Micului Prinț deschide alte și alte ferestre către lume și către sine, iar fiecare întrebare devine un salt către interpretări neașteptate.
Poate că toate aceste perspective sunt corecte. Sau poate că toate sunt iluzii. Însă frumusețea romanului nu se află în certitudini, ci în neliniștea dulce a căutării. Fiecare enigmă ascunde în spatele ei o altă întrebare, iar fiecare întrebare o fereastră spre noi tărâmuri interioare.
Celelalte cărți deșiră lumea, cartea asta o coase la loc.
Astfel, misterul din jurul romanului Micul Prinț și al celui care l-a scris devine o oglindă a propriilor noastre întrebări, a dorinței omenești de a înțelege nu doar o carte, ci viața însăși. Michel Bussi ne reamintește că o călătorie nu oferă întotdeauna răspunsuri, ci aprinde în sufletul ființei o flacără care îl îndeamnă să nu se oprească din căutarea sa. La capătul drumului realizăm că scopul acestuia nu a fost în totalitate descifrarea misterului, ci redescoperirea propriei sensibilități, a propriei frumuseți lăuntrice și a sinelui. Mai mult decât atât, cartea este și o subtilă meditație asupra lumii în care trăim și asupra modurilor în care alegem să citim și să ne trăim viețile.
- Citește AICI recenzii ale volumelor unora dintre cei 13 scriitori invitați la Întâlnirile ALECART de la FILIT. Pentru că deviza noastră este; Niciun scriitor nu există în afara cărților sale (E O’Neill).
*Ingrid Tudose, elevă în clasa a IX-a, filo, la Colegiul Național Iași, debutează cu această cronică în Alecart.
