The Prestige (2006) Pelicula lui Christopher Nolan disecă atent în acest surprinzător science fiction (deși rămânând extrem de aproape de realitatea imediată, verosimilă) lupta permanentă dintre rațiune și obsesie, precum și interdependența dintre iluzie și concret. Christian Bale și Hugh…
La sfârșitul anului trecut v-am propus un top al filmelor văzute în 2019 realizat de Anastasia Fuioagă (redactor Alecart, elevă în clasa a XII-a, filo, la Colegiul Național Iași). Astăzi și mâine vă invităm să citiți impresiile/ gândurile altor două…
La Pianiste (2001) – Michael Haneke Un film incomod și greu de privit, dar în care privirile joacă un rol esențial. O stare tensiona(n)tă și de permanentă expectativă, care este punctată de momente apropiate de inexplicabil. Impresionantă e maniera lui…
Wolfgang Becker reușește să surprindă efectele adverse ale desprinderii forțate de o lume cu care foarte mulți nu doar că se identificau/ identifică , ci cu care se contopiseră/ contopesc de-a dreptul. Păstrarea intactă a realității pe care și-o configurează…
Filmul Amadeus al lui Miloš Forman pare a testa (și, până în final, a diseca) microscopic nu doar integritatea sau bunătatea din noi, ci însăși esența umanității și felul în care aceasta se poate risipi (sau, dimpotrivă, concentra) în slujba…
Ar fi trebuit să îmi dau seama încă de la început, când Strada Ulmilor s-a dovedit a nu avea niciun ulm, când locuitorii orașului s-au adunat într-o biserică scheletică din lemn, însă nu păreau să creadă sau să fi crezut…
Individul! Cu această categorie începe și se încheie creștinismul. Dacă ar fi posibil să se suprime individul și personalitatea, creștinismul ar fi distrus. Dumnezeu nu intervine în masă. (Søren Kierkegaard – Sau-sau) Într-un sat scoțian izolat al anilor ‘70, populat de…
Roma este o operă cinematografică ce face apel la sensibilitatea privitorului care descoperă și analizează realitatea propusă, percepție care pare a fi părăsit scena realității la care avem acces. Mexicul, locul în care destinele personajelor se configurează într-un ritm lent,…
Prietenia, cu toate dedesubturile și funcțiile ei aproape didactic urmărite de-a lungul timpului, se definește întotdeauna exclusiv în spațiul intim al fiecăruia, urmând drumul unei schimbări aproape insesizabile la nivel spiritual și configurând ordinea și parcursul unei stări ulterioare care…
Cu un debut regizoral mai mult decât curajos, utilizând desăvârșit evoluția interioară și reacțiunea corespunzătoare acesteia în detrimentul acțiunii, Sidney Lumet impresionează în 12 oameni furioși atât prin compoziția regizorală, cât și prin elementul spiritual, prin acel substrat ideatic care,…
Marea. Valurile izbindu-se aprig de picioarele îndrăgostiților clandestini. Fumul de țigară răsucindu-se în rotocoale. Spațiul închis al rulotei. Ritmurile limbii spaniole antrenând ritmurile iubirii. Mașina gonind în viteză pe șosea într-o zi de vară. Câmpul cu cei doi arbori solitari…
De mult nu am mai vizionat un film în care cruzimea și mizeria lumii să fie tratate cu aceeași seninătate cu care sunt analizate de regizorul sud-coreean Lee Chang-dong, în Poetry. Realitatea căreia îi dă viață acesta este adiacentă uzualului…