- Denisa GRĂDINARU: De ziua ta, îți doresc să-ți amintești de cei care ți-au făcut viața mai bună&luminoasă, să îi iubești pe toți cei care, în egală măsură, îți aparțin, să citești versurile poetului tău și să înveți cum să privești în jur.
Dragul meu liceu,
Înălțimile sunt grele. Mi-ar plăcea să-ți cobori privirea și să te oprești asupra lucrurilor simple, care nu sunt (cu) mai puțin pline de sens, mai profunde. Coboară pe terenul bătătorit și caută pașii, urmele ce te-au modelat. Nu uita de cei care te-au încălzit și care ți-au umanizat ascensiunea. Nu-i iubi doar pe cei care au descoperit lumea, ci caută să îi vezi pe cei care au schimbat-o prin descoperirile lor. Renunță la încăpățânarea de a te menține, chiar și prin acțiuni nedrepte, deasupra. A fi sus și a fi deasupra nu înseamnă același lucru. Dezlipește-ți etichetele, anulează ierarhia, împlinește inteligența cu sensibilitate. Îmbrățișează vulnerabilitatea, nesiguranța și fii onest cu lucrurile la care nu ești atât de priceput. Caută să te oprești la „a fi bun” fără să pui bunătatea în relație cu alte lucruri. Bunătatea e suficientă și se extinde natural atunci când este descoperită, nu asociată.
Nu are rost să stai chircit în tine/ Când e atâta frumusețe-n jur.
Poate ai uitat că cel care a scris aceste versuri ți-a fost elev. Ai uitat să îi iubești pe toți în egală măsură și nu le-ai oferit șansa să se întoarcă la tine. Emil Brumaru a fost poetul tău. A urmat (și știu că asta îți provoacă bucurie) Facultatea de Medicină, însă a abandonat „realul” pentru a se dedica poeziei și scrisului. Împlinirea sa a fost de altă natură.
Se întâmplă ca cei care pășesc pe coridoarele tale să nu afle niciodată că doi dintre cei mai sensibili și apreciați poeți români, Emil Brumaru și Benjamin Fundoianu, sunt absolvenții tăi. Astăzi le arăți elevilor că matematica, fizica, științele sunt „formula” pe care o pot aplica pentru a obține un nume sau un loc pe panoul olimpicilor. Nu te interesează poezia și nu le-ai vorbit niciodată despre ea. Te-ai „chircit în tine” și ai uitat să privești în jur. Ba mai mult, le-ai arătat elevilor care iubesc literatura că sunt inadaptați, că nu o pot iubi până la capăt în spațiul tău, că nu le poți proteja sensibilitățile.
Ai putea fi fericit că Brumaru ți-a aparținut. Dacă faci o plimbare, vei descoperi, la Casa Muzeelor din Iași, expoziții conceptuale destinate ideii de poezie. Printre acestea se află o cameră dedicată lui Emil Brumaru ce poartă numele unuia dintre ultimele volume scrise de el: Rezervația de Îngeri. Acum un an, câțiva tineri au înființat clubul de lectură Brumaru, care își desfășoară evenimentele în spațiul unei cafenele. Toamna aceasta, în cadrul Festivalului Internațional de Literatură și Traducere Iași, a fost inaugurat Zidul lui Emil Brumaru, pictat de Harcea Pacea. Spun toate acestea ca să îți dai seama cât de iubit a fost poetul Emil Brumaru și cât de mult cred tinerii de azi în poezia sa. Poezia sa în toate formele, apreciată atât de cititori, cât și de critici, poezia sa care nu a ajuns încă în școli.
Tu, dintre toți, l-ai iubit cel mai puțin și nu ai vrut să-l întorci, n-ai vrut să-i arăți că ești mândru de el. Nici măcar atunci când s-a retras în „rezervația de îngeri”. Aici, la Sibiu, în biblioteca din care îți scriu acum, pereții poartă rame între care se află chipurile unor poeți printre care se regăsesc Nichita Stănescu, Ioana Nicolaie, Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Mircea Ivănescu, Ovidiu Nimigean și alții. Acesta nu este orașul devenirii lor, dar aici se încearcă apropierea nemediată a poeziei de oameni.
Pe zidurile tale e doar un portret obosit al lui Labiș, poet pe care te-ai grăbit să-l înfiezi. E un gest frumos, dar Emil Brumaru, cu poezia lui atât de proaspătă și de bogată, a rămas pe dinafară. Așa cum au rămas și tineri poeți ca Andrada Strugaru, Ioana Tătărușanu, Alina Vițel, Anastasia Fuioagă, Andrei Rusu, care abia au absolvit și care, deși nu au loc printre olimpicii de pe panourile de pe holuri, ne-au bucurat cu poeziile lor și au devenit modele pentru noi, cei care am venit după.
O, ce păcat să treci fără să-ți bucuri/ Inima-n piept c-odăi calde și simple/ Unde te-așteaptă dragostea aievea,/ Ca roua ce înfrăgezește ștevea.
Sala de Festivități ar trebui să poarte numele lui Emil Brumaru și ar deveni, așa cum ne spune acesta, o odaie caldă și simplă, un loc destinat nu doar conferințelor, ci și poeziei. Această schimbare n-ar fi doar semnul aprecierii și al apartenenței, ci ar oferi o șansă viitorilor elevi să-l descopere și să descopere că se poate trăi și altfel, că există o alegere liberă între matematică și poezie, între real și uman, între olimpiade și cercuri de critică literară, ateliere de scriere creativă, întâlniri literare.
De ziua ta, îți doresc să-ți amintești de cei care ți-au făcut viața mai bună&luminoasă, să îi iubești pe toți cei care, în egală măsură, îți aparțin, să citești versurile poetului tău și să înveți cum să privești în jur. Pentru că noi, absolvenții tăi, te iubim.
P.S. Las, la final, și o fotografie din camera poetului tău cu care mă mândresc.
*Denisa Grădinaru, fost redactor-șef Alecart, este studentă în anul I la Facultatea de Litere și Arte, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. În liceu, a fost olimpică la Logică și a obținut Marele Premiu la Olimpiada Universitară de la Chișinău.
[Citește AICI impresiile Denisei din revista liceului „Spre lumină” despre experiența sa de olimpic.]
- Dan COMAN: Să ai Brumaru potrivit la liceul potrivit (vezi: Colegiul Național Iași) și să nu eviți nicio clipă să-l pui în prim plan./ Să eviți zonele pe care nu le cunoști și să-i lași pe cei care le știu să te ghideze./ Să fii foarte atent la cei foarte tineri (Brumaru, lecția unu)
Harta Brumaru
Legendă
- P (poem)
Orice spațiu e un poem.
Orice spațiu e un poem în desfășurare, un work in progress cu structură riguroasă, repere clare, acțiuni coerente, echilibru.
Înțelegerea & orientarea în spațiu presupun cartografierea lui.
La fel ca harta unui poem, harta spațiului trebuie actualizată constant.
La fel ca variantele unui poem, toate variantele unui spațiu lucrează la consolidarea acestuia.
La fel ca simbolurile dintr-un poem, simbolurile unui loc specific (vezi: Colegiul Național Iași) trebuie să fie la vedere.
- S (simbol)
Simbolul e un cerșetor de cafea.
Simbolul e o parte activă a tradiției. O formă de continuitate. O parte activă a prezentului.
Simbolul e un detectiv (Arthur). Un loc de joacă. Un adolescent care se întoarce acasă. Un cabinet de limba și literatura română. O hartă unicat (vezi: H). O formă de înțelegere. Preeminența sufletului asupra corpului (și a valorii asupra orgoliului). O carte. Un masterclass. Un procedeu expresiv prin care se sugerează o idee sau o stare sufletească și care înlocuiește o serie de reprezentări. O personalitate care aduce plusvaloare locului în care s-a format. O rezervație de îngeri. Un instrument de marketing.
Simbol – lat. Symbolum/fr. symbole (vezi: Emil Brumaru, Colegiul Național Iași)
- H (hartă)
Pe lângă hărțile politice, hărțile fizice, hărțile topografice etc, există și hărțile poetice.
Fiecare hartă poetică e unicat.
Fiecare hartă unicat conține reprezentări simbolice ale zonelor de pe o suprafață sau un element real (vezi: Colegiul Național Iași), doar că ea nu e o reprezentare micșorată a realității, ci una augmentată a acesteia.
O hartă poetică e o hartă la scară de 1:100.000, dar acest indicator ne arată nu de câte ori a fost micșorată suprafața, ci de câte ori a fost mărită ea pentru a-i putea percepe mecanismele de funcționare.
Harta Brumaru (considerată una dintre cele mai spectaculoase, inovatoare și precise hărți poetice) se află actualmente la Colegiul Național Iași (pentru o înțelegere mai clară a importanței ei pentru acest colegiu, frecventați Alecart).
- C (a cartografia)
Unele spații sunt privilegiate în raport cu altele.
A cartografia un spațiu privilegiat înseamnă a-i redimensiona importanța. A-l face vizibil printr-o expunere constantă la valorile prezentului. A-l restitui într-o formă adecvată. A folosi metodele, principiile și procedeele de reprezentare a realității poetice de pe teren pe suprafața plană a planșei de hartă.
În cazul hărții poetice, planșa nu cartografiază teritorii, ci identități.
Identitatea (vezi: Colegiul Național Iași) este o formă de adecvare a tradiției la actualitate.
- B (Brumaru)
Harta Brumaru se poate defini ca un sistem utilizat pentru colectarea, stocarea, interogarea, transformarea şi prezentarea datelor culturale dintr-o instituție școlară (vezi: Colegiul Național Iași, 2023). Practic, harta înglobează date variate despre raportul tradiție-actualitate și despre importanța acceptării prezentului ca formă de continuitate a tradiției.
Harta Brumaru, prin datele şi funcţiile specifice, este un instrument indispensabil în managementul școlar din perspectiva unui sistem-suport decizional (Longley, Goodchils, Maguire şi Rhind, 2001). Prelucrarea şi sintetizarea informaţiilor din baza de date culturale oferă indici şi indicatori educaționali necesari înţelegerii situaţiei existente care, cumulată cu aplicaţii de analiză şi simulare, oferă suport planificării școlare pe termen scurt, mediu şi lung şi permite, în acelaşi timp, vizualizări spaţiale utile pentru înţelegerea de către nespecialişti în literatură a unor elemente spaţiale și culturale necesare luării deciziilor.
- G (grijă)
Să ai grijă înseamnă să pui lucrurile în ordine.
Să denumești realitatea (o școală, un cabinet, o sală de festivități) astfel încât ea să devină observabilă, măsurabilă și inteligibilă.
Să ai Brumaru potrivit la liceul potrivit (vezi: Colegiul Național Iași) și să nu eviți nicio clipă să-l pui în prim plan.
Să eviți zonele pe care nu le cunoști și să-i lași pe cei care le știu să te ghideze.
Să fii foarte atent la cei foarte tineri (Brumaru, lecția unu)
Grija e un instrument absolut necesar în educație (Ratzoi, 2020)
O formă de ospitalitate (Julien O.)
*Dan COMAN este poet și prozator, este tradus în mai multe limbi străine și organizează Festivalul Internațional „Poezia e la Bistrița”. Cea mai recentă carte, Ce preferi?, a apărut, la sfârșitul anului trecut, la editura Polirom.
[Citește AICI un alt articol despre Colegiul Național semnat de Ioana Tătărușanu.]
