ECOURI ale Întâlnirilor ALECART la FILIT 2019

E un privilegiu să faci parte din această poveste. Mi-a plăcut ideea de a aduce scriitorii alături de cititori, în spații mai puțin formale, de la cortul Filit până la cafenele sau săli de cinema, așa cum s-a întâmplat la prima ediție (de obicei, Întâlnirile Alecart au evitat spațiul școlii tocmai pentru a crea un alt tip de apropiere între tineri și autorii preferați).

Cred că organizatorii au fost impresionați de entuziasmul tinerilor cititori, de curiozitatea lor, dar și de modul în care adolescenții de la Alecart organizează aceste întâlniri: caută o sală, realizează o ediție specială a revistei, recenzează cărțile autorilor invitați, transformă evenimentele în adevărate spectacole (avem invitați elevi și profesori de la Colegiul de Artă „Octav Băncilă” care susțin un scurt recital, expoziții de grafică sau pictură ale colaboratorilor Alecart etc). Și, nu în ultimul rând, de dialogul netrucat, sincer pe care alecartienii îl poartă cu invitații.  (Interviul complet cu Nicoleta și Emil  Munteanu, coordonatorii Alecart: aici)

Dan PLEȘA:

și dacă tot m-am întors de la iași, încercând să ocolesc laudele, mulțumirile și osanalele care-mi vin, și care ar fi pe deplin meritate, să zic ce mi-a atras atenția. așa, bullets-uri

(…)ceea ce reușesc profesorii care coordonează clubul de carte Alecart. o dovadă că există și la noi soluții astfel încât procesul de învățământ să construiască un cadru în care tinerii să se dezvolte mergând pe linia fină dintre clasic și modern, să învețe diferența dintre revoltă și jignire, să nu confunde admirația cu idolatria, să accepte că originalitatea nu poate fi suspendată în aer, poate fi pusă doar pe un soclu de naivități și greșeli. toții scriitori care interacționează cu elevii din clubul Alecart sunt vrăjiți de întâlnirea cu un cititor competent, și nimic nu poate fi mai prețios pentru un scriitor decât acest cititor. știu, sunt unii absurzi, care citind producțiile acestor adolescenți se așteaptă să revoluționeze literatura sau critica literară și se simt dezamăgiți. sunt convins că unii dintre ei o vor face peste câțiva ani, și sunt sigur că toți acești adolescenți vor deveni intelectuali (știu, sună cam desuet termenul ăsta, dar eu cred în el) veritabili, profesioniști indiferent de aria de expertiză, spirite rotunde.(…)”

Robert ȘERBAN:

„FILIT 2019 a fost unul de poveste, iar cele câteva cuvinte și fotografii ale mele n-au cum să prindă extraordinara atmosferă a celor 5 zile, a celor câtorva zeci de evenimente ce au avut loc și nici să redea energia celor câtorva mii de iubitori de literatură care au participat la festival. Mi-am revăzut prieteni, mi-am făcut prieteni, m-am întâlnit cu formidabilii elevi de la ALECART și profii lor, am ascultat literatură de foarte bună calitate și discuții tari despre literatură (…).

Adevărul că a fost o întâlnire extraordinară, minunată, energizantă! Sunteți formidabili, măi, copii, sunteți de poveste! Vă mulțumesc și vă îmbrățișez cu prietenie pe toți, m-am simțit grozav! Mai vreauuuuuuuu!!!”

Andreea RĂSUCEANU:

De mult nu am mai vorbit cu atâta plăcere despre literatură. Nici nu știu ce să spun mai întâi despre întâlnirea de azi de la ALECART, că toți tinerii aveau întrebări și ele au continuat multă vreme după ce s-a încheiat evenimentul, în timpul autografelor, că prezentarea Mălinei, caldă și inteligentă, e printre cele mai mari bucurii pe care mi le-a adus scrierea romanului meu, că foarte greu m-am despărțit de copii și profesorii lor minunați, încercând sa prelungesc cât mai mult bucuria acestei zile. Nu am plecat încă, dar abia aștept să mă întorc.

O formă de viață necunoscută e nominalizată la Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2018, în cadrul FILIT. Nici o lectură a cărții mele nu am așteptat-o cu mai mari emoții decât pe cea a cititorilor tineri, pentru că ei sunt cei mai greu de cucerit, mai sinceri și mai greu coruptibili. E o bucurie cu totul specială pentru mine această nominalizare, pentru că e și un fel de întoarcere la un timp privilegiat, când mă bucuram de cărți așa cum doar un om foarte tânăr o poate face, la o intensitate extraordinară, insuportabilă, cred, mai târziu. A fost ca și cum, prin întâlnirea cu tinerii de la ALECART, m-aș fi întâlnit de fapt cu mine, cea de atunci, când doar speram că voi scrie o carte pe care o vor citi în felul în care au făcut-o niște cititori adevărați.

Radu VANCU:

O cunoșteam de dinainte pe Ioana Tătărușanu, de la întâlnirile Alecart la care am participat în ultimii ani, și o știam ca fiind un cronicar literar bun. Am descoperit-o recent pe site-ul lui Gelu Diaconu, O mie de semne, cu poezie și proză, amândouă foarte promițătoare, e singura pe care o cunoșteam dinainte, însă nu m-am întâlnit cu ceilalți membri ai juriului, nici nu știu cine au fost. Și, într-un fel, e și mai bine așa pentru că e și mai transparent.

A fost, pur și simplu, un premiu dat de cititori pe care nu-i cunosc, dar care cer totul de la literatură, unui scriitor care, cândva, a cerut totul de la literatură și sper că încă o face.” – https://filme-carti.ro

Simona POPESCU:

„Întâlnirea ALECART? Un loc unde poți fi… tu însuți (eu însămi). Mulțumesc pentru asta!

Drago JANČAR:

„Ce după-amiază extraordinară cu tinerii cititori de la ALECART!!!! Unii oameni spun că literatura nu va supraviețui. Ar trebui să vină aici, la Alecart, să vadă cât de greșit gândesc.”

Cătălin PAVEL:

O să reduc cel mai important festival literar din Europa de Est la o fotografie (de la ZOON POETIKON, eveniment organizat de Alecart la FILIT- n.r.). Pentru mine, participarea la acest eveniment extraordinar a însemnat în special un lucru – întoarcerea la poezie, lucru inavuabil azi. În ultimii patru ani am postat pe FB un singur link la poezii ale mele – pentru că e foarte greu să te asumi. Cu proza mai treacă-meargă, mai sînt și acolo grozăvii, de care pretinzi așa, la derută, că nu se referă chiar la tine însuți. Dar poezia ești tu și atît, e super-dur. Cine scrie poezie, știe chestia asta. În fine. Ce voiam să zic: din multele poze pe care le am cu mine la o masă la FILIT, alături de mulți scriitori foarte buni, cel mai mult țin la asta, de cînd am citit cu poeții Ligia Keșișian, Robert Șerban, Ilinca Zaharia și Andrada Strugaru. E rar să dai de o poză cu atîția poeți care rîd – poeți care, fiecare, pot să te facă să plîngi. E complicat.

Cezar AMARIEI:

E sîmbătă, la prînz, iar în amfiteatrul Centrului de Limbi Moderne și Integrare Culturală „Grigore T. Popa“ nu mai e loc nici măcar pe pervazul celor trei geamuri. Copiii le-au ocupat și pe acestea. Dan Coman și Richard Ford vin la întîlnirea cu clubul de lectură Alecart.

„Rețeta succesului: să muncești pe brînci! Să iei lucrurile în serios, e singura viață pe care o ai“, le transmite Ford.

Duminică, la prînz, ploaia și-a reluat rolul de cenzor al mișcării. „Oi, oi, oi!“, exclamă Șișkin cînd vede amfiteatrul plin, la întîlnirea cu Alecart. Alături de el, Simona Popescu. Cine nu a mai avut loc în sală (nici măcar pe pervazul ferestrelor, ocupat acum și de doam­ne, nu doar de elevi) ascultă de pe hol „declarația de dragoste față de monstruoasa mea patrie“ făcută de autorul rus. Vocea blajină a lui Șișkin naște zîmbete, stârnește emoție. Unii țin lacrima în colțul ochiului. Mulți o lasă, discret, să alunece. – „Observator Cultural”

Inteligenți, culți, dezinvolți, elevii din Alecart dovedesc o uimitoare capacitate critică și de sinteză. Felicitări lor și celor care îi călăuzesc!

Matei MARTIN:

La Iași, clubul Alecart, inițiat de doi profesori de liceu, publică o revistă culturală și are deja propria secțiune în cadrul FILIT. Probabil că impactul local al acestui club de lectură nu poate fi cuantificat în cifre. Însă tinerii care au avut șansa să treacă pe la întîlnirile periodice ale clubului vor rămîne, cu siguranță, cititori activi. E greu de cuantificat în cifre și de ce e nevoie pentru a reproduce modelul Alecart la scară națională: dacă în fiecare oraș s-ar găsi doi profesori înzestrați și dedicați meseriei, poate că în cîțiva ani în România s-ar citi mai mult și mai bine.- „Dilema veche”

Nicolae CREȚU:

Prima (dezbatere cu elevii), Alecart, cu Richard Ford și Dan Coman, moderată de excelenta prof. Nicoleta Munteanu, „potop” de întrebări (și comentarii) având ca obiect scrieri ale invitaților, climat de pasiune, inteligent cultivată „alecarţilor”, pentru literatură, idei, cultură.- „Ziarul de Iași”

Cristina HERMEZIU:

Festivalul FILIT este an de an o uriașă pledoarie pentru lectură iar orașul Iași – un creuzet de cititori tineri excepționali. Zecile de întâlniri în licee și în colegii, la care participă toţi scriitorii români și străini invitați, dar și spectaculoasele întâlniri ale clubului de lectură ALECART – condus de profesori de vocație precum Nicoleta și Emil Munteanu, sau clubul Logos, coordonat de Serinella Zara, arată că literatura e vie și e profund formatoare. Liceenii sunt cei care citesc, dezbat și decid timp de un an pentru a oferi apoi în cadrul FILIT premiul pentru cea mai îndrăgită carte: la această ediție distincția revine scriitorului Radu Vancu pentru romanul Transparența (Humanitas).- adevărul.ro

Foto: Alina Sava

Loading Facebook Comments ...

Fii primul care comentează!

No Trackbacks.