„Intru eu într-o budă la universitate. Din cele publice. Da‘ totul era mânjit cu rahat. Iar eu nu mai sunt student ca să nu îmi pese. Și în acel moment se aude un ciocănit la ușă. Spun: ocupat. O voce super de afară: mă scuzați. Dar o voce supersexy. (…) Atunci m-am hotărât. Mi-am dat jos cravata, am îndesat-o în buzunar, am descheiat cămașa, mi-am pus sacoul pe o mână, mi-am suflecat cămașa până la cot. Am devenit invizibil, am devenit parte din buda asta mizerabilă. (…).Am lovit ușa cu piciorul și am ieșit.”
Acesta e probabil cel mai comic fragment din „romanul natural” al lui Gheorghi Gospodinov. Face parte dintr-o serie de capitole ce tratează buda în toată splendoarea ei. În cazul în care unii dintre voi nu credeați în această splendoare, veți ajunge să o apreciați. Și dacă veți avea șansa să elaborați cu mine tema de proiectare a viitoarei locuințe, vom observa cum 9 metri pătrați sunt insuficienți pentru buda visată.
Cartea e ușchită, colorată, foarte plastică și de o profunzime pură, cu sensibilitatea sinceră a unui copil. Materializează un plan alternativ al gândurilor cu iscusința unui film ciudățelo – absurd. Aici nu plouă cu forme clasicizante de exprimare, șerpuite și „talentate”, care să se prelingă ca o meduză plictisitoare pe un subiect fumat. Aici există scriitură cu pasiune, nestingherită și la obiect, contemporană prin excelență. Și cred că e o abordare mult mai potrivită acum, când vorbim despre scriitori. Atâta timp cât știu toți să folosească „Google chrome”-ul, înfloriturile și ocolișurile lingvistice intelectuale ar trebui puse în muzee. Acum, „skill” -ul constă în puterea simplității, în disciplina din spatele sincerității debordante.
Gospodinov pare simplu și jucăuș, însă are „skill”. Vă veți aminti de „porcăriile simple” ale lui Salinger.
„În fiecare zi mă despărțeam de ea în gând, de pisici, de camera mea.
Două luni, în care nimeni nu lua nicio hotărâre.
Cu fiecare zi care trecea, soția ta se transforma în mamă, iar tu nu puteai să fii tatăl.”
Cartea reușește să pară o propunere, nu doar un titlu interesant pentru niște capitole interesante. E o machetă a romanului natural și mi-e ciudă că nu mă pot pune pe scris mai des.