„Nu sunt eu cel ce a scris aceste rânduri. Când mă așez la masa de scris, cel ce va vorbește acum dispare.”- spune Florin Irimia în introducerea discursului său. Inevitabil, aceste cuvinte s-au așezat pe timpanele mele, cerând asurzitor câteva explicații. In prima instanță, am crezut că e doar o glumă, judecând după ochii ce se învârteau haotic căutând o ieșire. „Nu sunt eu cel ce a scris aceste pagini.”-a repetat acesta, hotărât, întinzând-mi pe o tavă mii de întrebări ce își cereau răspunsul.
Cel de-al doilea roman, „O fereastră întunecată”, vine ca o continuare a romanului „Defect”, punând sub semnul acesta, al defecțiunii, nația română, cu un trecut întunecat, marcat de violența și omniprezența morții, cu un prezent la fel de sumbru care, în viziunea scriitorului, nu poate lumina viitorul.
De aici și aceasta dualizare a ființei, omul traumatizat de dramele trecutului se dezlipește de tot ceea ce înseamnă cotidian si își proiectează eul prin aceasta fereastră întunecată în spațiul incert si, în același timp, pătat de o violență acerbă al României interbelice.
Romanul ia naștere, așa cum subliniază și Ioana Lionte (fost redactor Alecart,acum coordonatoarea Clubului Alecart), din obsesia scriitorului pentru pogromurile de la Iași și de la București și pentru atrocitățile holocaustului.
Ceea ce cere Florin Irimia cititorului este să „preia ștafeta”, să privească înapoi asupra acestor drame și să înfrunte această întunecime a prezentului, pentru a găsi „scânteia” ce va putea reda viitorului luminozitatea de care ființa umană are disperată nevoie.
Sobrietatea si formalitatea acestui discurs sunt, însă, întrerupte de întrebările si intervențiile celor prezenți în cadrul evenimentului, la care scriitorul răspunde,poate, prea calm. Deși derutat de valul de întrebări primite, Florin Irimia reușește să acopere aproape în întregime nedumerirea afișată încă de la începutul evenimentului de unul dintre redactorii Alecart cu privire la romanul său.
Astfel, în urma acestei întâlniri a clubului Alecart, putem afirma că am cunoscut două persoane aproape diferite: Florin Irimia-omul si Florin Irimia-scriitorul.
