În ce măsură poţi să fii în afară (în afara paginilor revistei pe care o proiectezi) în timp ce lucrezi (chiar acum) la un nou număr e greu de spus. La fel de dificil îmi pare conştientizarea procesului continuu de modificare a design-lui. E la fel de greu să refaci drumul de la etapa iniţială a revistei când începeam, noi absolvenţii, să fim în afara spaţiului care a produs revista, privind din afară, mai matur şi poate mai detaşat o revistă care în perioada liceului „ne-a consacrat”, către etapa de astăzi, a unui cumul de stimuli vizuali veniţi de pe toate meridianele şi din toate unghiurile artistice. Un avantaj al suprapunerii textului cu imaginea a fost întâlnirea mea cu arta sub toate formele ei. Astfel că în Alecart am încercat să văd în text nu doar expresia verbală, ci prelungirea ei, cea artistică. Nicio imagine nu este aşezată doar ca decor sau ca înlocuitor al unui fragment de text, ci este o completare, o vizualizare pentru unii şi, mai ales, o conturare în linii a unei stări interioare. În cele din urmă, design-ul Alecart, aşa cum îl văd cu fiecare număr, este o conturare a unei stări interioare într-un fapt artistic. Fără această viziune şi vedere a întregului, text şi imagine, Alecart ar rămâne suspendat pe două nivele fără o intersectare reală. În acelaşi timp, design-ul Alecart înseamnă o comunicare continuă între schiţe, fotografii, instantanee, desene care nu se exclud unele pe altele, nu se amestecă în necunoştinţă de cauză, ci se pun în lumină şi se valorifică în mod constant. „Tăietura” verbală a articolelor, aşezarea cuvântului în scris nu se deosebeşte foarte mult de comunicarea picturală sau fotografică. Astfel că aşezarea împreună a aceleiaşi „tăieturi” face din Alecart o revistă culturală şi nu o revistă de articole şi de design. În cele din urmă, fiecare articol îşi are design-ul său, verbal sau pictural. La finalul fiecărui număr dat la tipar, aproape că nu mai fac diferenţa între „lectura” articolelor şi cea a imaginilor. Numai în acest punct realizezi că, doar în cazul articolelor şi al imaginilor, nu poţi fi à l´écart, ci doar înăuntru. Pentru mine, fiecare număr Alecart e primul și fiecare pagină e un gând trezit în cuvinte și, mai ales, în imagine.
( Virgil Horghidan, absolvent „Băncilă”, este unul dintre fondatorii proiectului Alecart. Lui și Anei-Maria Baban le datorăm felul în care arată revista!)
Grafică de Izabela Pavel
