Orele se termină. Mă uit pe geamul aburit și cuprind lumina aurie ce învăluie totul. E o zi bună pentru stat afară, respirând în ritmul toamnei care pogoară domol, dar o zi și mai bună pentru citit… Vreau să merg din nou în Sala de festivități, să las tot zgomotul, toată frenezia și acordurile muzicii să mă cuprindă, vreau să aud ropotele de aplauze și să simt încă o clipă emoția de a discuta cu autorii cărților pe care le port în gând. Vreau să simt iar atmosfera FILIT-ului, una dintre cele mai frumoase experiențe pe care o poate trăi un cititor. Îmi dau seama însă că totul s-a încheiat, că cele 5 zile de emoție și bucurie sunt în urma mea. Privirea îmi lunecă înapoi, spre ceea ce a fost. Lumea pare dezvrăjită, clopoțelul măsoară acum doar un timp școlăresc, comun, egal.
,,Nu plânge pentru că ceva s-a sfârșit; zâmbește pentru că a existat!’’ este ideea în jurul căreia se desfășoară acțiunea din romanul Cel mai frumos loc din lume e chiar aici, de Care Santos și Francesc Miralles, acesta din urmă fiind unul dintre invitații Alecart la FILIT 2017. Asta este și deviza după care aleg să îmi amintesc de festivalul din acest an. Totuși, nu am rămas doar cu niște amintiri plăcute, ci cu o adevărată experiență, așa cum au făcut toți cei implicați. Pentru clasele a IX-a, aceasta a fost o premieră care i-a marcat, pe fiecare în alt mod: ,,FILIT 2017 a fost o lecție de viață pe care nu o voi uita niciodată. Din prima zi m-au copleșit emoțiile, având în vedere faptul că nu mai participasem până acum la o manifestare de acest fel, dar, ușor-ușor, am început să mă simt ca acasă în familia FILIT. Așa că voi aștepta cu zâmbetul pe buze ediția din 2018’’- Lidia Ivanov.
Fiecare dintre cele cinci zile a adus ceva nou și unic, așa că îmi este imposibil să aleg una care mi-a plăcut mai mult. Totuși, mulți și-au ales deja scriitorii preferați ale căror viitoare cărți abia așteaptă să le citească, așa cum am aflat de la Livia Barac: ,,Reîntâlnirea cu Francesc Miralles și cartea lui mi-a adus pofta de ciocolată… Am fost atât de încântată de întâlnirea cu el, deoarece mi se pare un om cu un caracter excepțional. Mi-aș dori să-l mai văd o dată (sau chiar de mai multe ori, ar fi de preferat!)”.
Festivalul a fost, de asemenea, un prilej de a înțelege mai bine cărțile prezentate și de a pătrunde mai adânc în tainele lor: ,,Cel mai mult m-a impresionat atunci când Lisa Strømme a zis că a conceput romanul ca pe o pictură, cu fiecare capitol reprezentând o culoare, pentru că eu chiar am simțit asta în timp ce citeam.” (Fabiana Crețu). ,,Am fost uluită de comentariul lui Adriaan Van Dis, care spunea că se identifică cu personajul cățelului, chiar nu m-aș fi așteptat la asta. Am fost foarte impresionată, de asemenea, de povestea lui Nuruddin Farah despre cum a fost reținut la aeroportul din București, doar pentru că este african, a fost foarte trist.” – spune Mălina Curpăn.
Într-adevăr, poveștile de viață ale autorilor și maniera plină de pasiune în care au vorbit au atins inimile tuturor: ,,Cred că pe lângă sonoritatea fascinantă a limbii malteze, pe care am auzit-o pentru prima oară atunci când Immanuel Mifsud ne-a citit un fragment din cartea sa, cel mai mult m-a impresionat emoția autorilor și cât de bine au reușit să ne-o transmită și nouă” (Ștefania Stoica). ,,Am fost foarte impresionat de poveștile de viață ale autorilor, toți au fost niște oameni plini de culoare”, spune Alex Rășitariu atunci când l-am întrebat ce i-a plăcut la această ediție FILIT, care, într-adevăr, a fost plină de energie și exuberanță.
Lumea a fost cu adevărat mișcată de sensibilitatea, bunăvoința și deschiderea persoanelor uimitoare pe care le-am descoperit în spatele identității personajelor și de faptul că păreau la fel de emoționate ca noi să se afle la o întâlnire cu oameni atât de tineri și curioși, așa cum au mărturisit Cristina Voinescu – ,,Mi-a plăcut extrem de mult de Katja Petrovskaja, este o persoană foarte drăguță și m-a emoționat sinceritatea și modestia ei” – și Alexandra Spiridon: ,,toți invitații FILIT au fost oameni simpli și deschiși, cu povești incredibile în spate”. De asemenea, am aflat cu bucurie că nu numai autorii s-au bucurat de aprecierea spectatorilor, ci și colegii care au prezentat cărțile citite cu atâta pasiune (și emoție, bineînțeles!) în fața întregii săli și a scriitorilor: ,,Mi-au plăcut foarte mult comentariile lui Dan Coman, îi voi citi cu siguranță volumele de poezii, dar și prezentarea Alinei Vițel despre cartea lui a fost foarte reușită”, spune Gabriel Lucanu.
FILIT a fost plin de momente memorabile, de la ,,povestirea lui Miralles despre Benjamin Franklin, pe care sigur nu o voi uita niciodată” (Maria Panțiru), micile ,,autografe cu dedicații de la Dan Coman, care cu siguranță m-au făcut să zâmbesc” (Andreea Bogdan), până la ,,momentele muzicale foarte distractive și captivante, în special cel cu La Cucaracha” (Monica Andreea Ursache). FILIT a fost o explozie de emoții, de aplauze și de trăiri intense, de creativitate, o experiență pe care niciunul dintre noi nu o va uita prea curând. Mai ales, a fost o lecție de viață: ,,Dacă am învățat ceva în aceste zile de festival a fost adevărata putere a cuvântului” (Ana Istrate).
Cât despre mine, să spunem doar că privesc mereu spre un loc din biblioteca din camera mea, unde sunt așezate în ordine zece cărți cu autograf, fiecare ascunzând o amintire, o trăire, o poveste pe care am experimentat-o alături de oamenii din spatele lor.
Privesc, zâmbind, spre ele și visez la o zi frumoasă de toamnă pe care o aștept cu nerăbdare pentru a-mi completa colecția… Căci, adevărul este, că dintr-o astfel de experiență ceea ce rămâne sunt cărțile citite. Și un mod de a celebra literatura. Asta este, de fapt, esența Alecart-ului, iar eu încerc mândria alecartianului aflat la început de drum, față în față cu noi provocări literare… și nu numai. Mulțumim, FILIT!
P.S. Toți elevii care au ținut să împărtășească bucuria Filit-ului/Întâlnirilor Alecart sunt elevi în clasa a IX-a, la Colegiul Național Iași.
Foto: Alina Sava
