Dezmembrarea & locurile noastre de odihnă în poezia Andradei Strugaru*

Poezia Andradei Strugaru este poezia unei adolescențe trăite (și) împreună, din care răsar, metodic și feroce, experiențele singulare și singuratice care îmi dau curaj, mie colegei, mie tovarășei de drum, să mă apropii de poezia ei la fel de blând cum dânsa a venit spre mine, la citiri și mai multe recitiri care au ridicat vălul de deasupra ei exact atât cât au poemele nevoie pentru a rămâne fierbinți, adevărate, vii.

Există în versurile Andradei o simptomatologie clar definită, obsesivă, a singurătății și autodistrugerii neetapizate, neîntrerupte. Somatizarea pe fundalul unei puternice emotivități aparent reținute este o etapă recurentă în procesul evolutiv al vocii lirice care călătorește pe linia fragilă, desțelenită din sorginți oricum străine, a existenței. Clinicul devine senzația vibratilă a unui alb bolnăvicios, purulent, care produce și împrăștie o otravă subtilă și inoculată deasupra tuturor celorlalte senzații, care pălesc sau devin nesemnificative în fața celei de a încerca o gestiune corectă, de durată și eficacitate, a proceselor autodistructive alimentate din mai aproapele ori mai îndepărtatul exterior.

îți șoptesc ceva înghiți în sec te obișnuiești cu presiunea/ aripile de aluminiu sunt ușoare sunt grele/ între ele trupul avionului e o linie îngrozitor de dreaptă.

 Printre senzații ubicue, alterități, înlocuiri și dezlocuiri/ dez-locuiri, inevitabilele interogații asupra dragostei și prieteniei. Rămășițele unei inocențe întârziate reflectate în alăturările umane și receptarea lor se adaugă unei precocități care cutremură la impactul cu verdictele unei dimensiuni în background, care este conștiința.

ne-a stat bine-n unirii bând ceai luminițe/ de crăciun în privire instalații care mă leagă la ochi/ se sting una câte una ca lumânările de pe tort/ a mai trecut un an felicitări cât ești de tristă.

 Dansurile simetrice ale unei lumi reconstruite până la refuzul repetiției sunt sistemul de siguranță și mecanismul în picaj care protejează ființa fragilă (dar conștientă de vulnerabilitatea sa) de puținele și împrăștiatele repere care o înconjoară scrutător. Și care pot, la rândul lor, să fie generatoare de rău. îmi pare rău că nu ești aici/ când totul e pe cale să se dezmembreze. Distanța și despărțirea sunt rămășițele vibrante ale dorinței de a fi îmbrățișat, înțeles, iubit, mai puțin singur. Iar alegerile – sau imposibilitatea de a le face – sunt o altă unealtă dificilă, seducător-distructivă, potrivnică a tinereții la intersecția cu proiecțiile viitorului ori vijelioasele neconcordanțe ale prezentului. Ambițiile, preconcepțiile, lașitatea sau curajul care le alimentează sunt umbre ale deziluziilor recuperate sistematic, pe măsură ce altele și altele răsar și se manifestă metodic și neîntrerupt. abandonată de sistem/ de dinainte să mă nasc/ oriunde m-aș afla/ eu sunt sistemul

 o mare de brațe să mă atingă cu milă/ trupul meu spart de valurile ei/ ceva de distrus

 Mila, acest cerc vicios al viciaților, e plămădită din oglindirea inegală, aproximativă, în celălalt. Rezultatul acestui schimb periclitat și inevitabil este dorința abia intuibilă de a fărâmița, de a produce un colaps cu efect de domino care își are originea în propria dezordine și complexitate sufletească. Extensia și iradierea sunt doar pași imediat următori, un demers consimțit care succede construcția și deconstrucția acestor lumi și care diferențiază două spații în aparent contrast, cel interior, static și disfuncțional și cel exterior, cu mâna întinsă, vivace și milos, în același timp nedrept, anacronic, neprincipial.

șansele să știi unde sunt în fiecare moment/ au crescut odată cu vârsta

 Poezia Andradei surprinde febra maturizării, ritmul ei halucinant, greu asimilabil; există aici un mediu incert care ar putea fi virtual, oniric sau real și care jonglează cu oamenii săi, născându-le nevoia de a-și aminti, de a se (re)întâlni, de a-și crea universuri adiacente, ludic-falsificate, ideale și ireale, unde interogația realității nu există, nevoia de celălalt nu mai are rezerve, dar apropierea rămâne imposibilă. Acum încrâncenarea nodului din gât de a rămâne e o sintagmă a obișnuinței consimțite, iar jocul afectivității și al piedicilor sale poartă cu sine o jovialitate fragedă, proaspătă și anti-metafizică.

dezgustul față de/ obiectele care cad/ fără să se spargă/ va fi singurul lucru/ pe care nu o să îl/ uiți/ niciodată

 Discursul are feblețea și, în același timp, tenacitatea unei suferințe duioase, blânde cu exteriorul și acidă cu sine, dar care se auto-stimulează raportându-se la existențe individuale suprasolicitate, supra-analizate, cuprinse în analogii defecte și nelalocul lor. trupul tău știe/ că e întuneric și ești singur. Luciditatea rămâne intactă, realitatea este sângeros privită de aproape până când sunetul dezintegrării sale are claritatea sonoră a unei inimi de pui scăpate pe gresie.

cum oprești un lucru care încearcă să te distrugă/ fără să îți dorești cu adevărat/ vindecarea / dă ture în jurul nostru cu pantalonii în mână

 Posibilitatea vindecării de stările acestea e un gând rușinos, îndepărtat, confuz, care planează aproape de ceea ce speră să modifice și locuiește în intimitatea unei normalități sperate, imposibile și dulci. Nerușinarea răului, grosolănia sa imperturbabilă sunt semnele absolute ale înrădăcinării sale în speranță, ale disperării după repere și cotloane din apropierea rutinată, dar care pot deveni popasuri, scurte locuri de odihnă neputinței noastre.

 

 *Andrada Strugaru este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național din Iași, a participat la Festivalul de Arte pentru Liceeni Licart și a publicat poezie în revista culturală „Zona Literară” din Iași. Este redactor-șef adjunct al revistei „Alecart”, în care publică recenzii, eseuri și poezie. Anul acesta a obținut Premiul al II-lea la faza națională a Olimpiadei de limba latină și calificarea la Olimpiada Internațională Certamen Horatianum. În perioada 11-14 iulie 2019 va participa ca poetă invitată la Festivalul Internațional de Poezie și Muzică „Poezia e la Bistrița” al cărui program îl puteți consulta aici.

 

Loading Facebook Comments ...

Fii primul care comentează!

No Trackbacks.