La „Poets in Transylvania” poezia respiră și ne atinge (II)

„Dacă cădem de la o înălțime suficientă,/ putem crede că zburăm” (Gökçenur C.).

Cea de-a doua zi a festivalului de poezie „Poets in Transylvania” a fost deschisă printr-un dialog despre artă și acțiune socială, în cadrul PEN România, urmat de vizita la ziarul lui Dan Perjovschi și de inscripționarea zidului din apropierea Teatrului Național „Radu Stanca” cu mesajul scriitorilor. Zidul lui Dan Perjovschi rămâne un loc care nu poate trece neobservat în Sibiu, atât de către cei care vin prima dată în oraș, cât și de către aceia care așteaptă cu nerăbdare ca artistul să-și reconstruiască opera, să adauge ceva nou. Zidul e o imagine a lumii cu toate problemele sale, ascunse sub jocuri de cuvinte, ironie, glume, o modalitate prin care privitorul e pus față în față cu ceea ce se întâmplă în jurul lui, o oglindă ce reflectă realitatea.

Lecturile de seară s-au mutat în spațiul călduros al Bibliotecii Astra, în sala festivă – un loc mult mai intim, unde ar fi fost imposibil ca poezia să nu respire și să nu atingă. Așa cum ne-a obișnuit, Radu Vancu a construit povești și ne-a amintit că poezia înseamnă prietenie&apropiere. Cei  care au salvat astăzi lumea prin poezia lor sunt Mario Bojórquez (Mexic), Mihaela Moscaliuc (S.U.A), Jakub Kornhauser (Polonia), Florin Iaru (România), Dominykas Norkūnas (Lituania), Veronica Ștefăneț (Republica Moldova), Yegeniy Breyger (Germania/Ucraina) și Gökçenur Çelebioglu (Turcia). Chiar dacă unii invitați sau traducători nu au putut fi prezenți, versurile  lor au răsunat printre noi, căci și-au găsit o altă voce care să le aducă aproape. Există mereu o voce, o altă voce sau mii de voci în care acestea își găsesc adăpost, ajungând să locuiască apoi în noi. Este condiția esențială a fiecărui poem: el nu există în afara unei voci care să-l poarte în lume. De aceea, poate nu întâmplător, lecturile de azi au vibrat luminos, aducându-ne mai aproape dragostea&ratarea, moartea&reconstruirea prin memorie a chipului celor dragi, recuperarea spațiului blând, casnic, ce aduce cu sine siguranță, gesturile mici și simple care se lipesc de retină și sunt păstrate ca într-un insectar în poezie cu speranța că nu vor dispărea niciodată:

„Memoria necesită bunătate și aer curat” (Jakub Kornhauser).

Sensibilitățile și „interesele” poeților au purtat amprenta individualului, însă s-au conectat la universal, poezia devenind o circumscriere a cotidianului, o consemnare a unui spațiu clar și bine delimitat, presărat cu „episoade” ce ard epiderma, unde fiecare om trăiește în colțișorul lui propria lume și depune mărturie despre ea. Frumusețea și răbdarea apropierii au emoționat publicul prezent și în momentele așteptării ca un alt poet să citească, ca poezia să vină cu o altă stare, cu toții adoptând mișcarea interioară a celor invitați, intrând cu totul în fantele întredeschise de prezența acestora.

Ziua a doua de festival s-a încheiat cu cina de la restaurantul „Grădina”, unde nu doar cititorii au dorit să cunoască invitații, ci și poeții au fost interesați de cei care îi ascultă și îi traduc, vorbind despre locurile de unde vin, dar și de spațiul în care au ajuns. Prietenia și entuziasmul au făcut ca mijlocul festivalului să fie fosforescent, demonstrând, din nou, că poezia este o modalitate de a te apropia și de a-l înțelege pe cel de lângă tine.

 

Programul de azi:

29 octombrie, ora 11. Sala Festivă a Bibliotecii ASTRA
Concert poetic susținut de Claudiu Fălămaș

29 octombrie, ora 18, Sala Festivă a Bibliotecii ASTRA
Lecturi și performance. Sesiunea a III-a: Claudiu Komartin (România), Michael Waters (S.U.A.), Runa Svetlikova (Belgia), Artiom Oleacu (Republica Moldova), Miruna Vlada (România), Semyon Hanin (Letonia), Vasi Prode (România)

Loading Facebook Comments ...

Fii primul care comentează!