Posteritatea-un arhaism

Ne lăsăm îmbătaţi de mireasma proaspătă a mărţişorului şi ne luăm porţia de cultură odată cu apariţia primelor raze de soare. Clubul „Alecart”, găzduit de Institutul Cultural Francez, îşi desfăşoară forţele şi începe prin exploatarea recentelor apariţii literare. Florin Irimia, autorul romanului O fereastră întunecată, ne-a acceptat invitaţia şi a reuşit să trezească din plin curiozitatea sub multitudinea de intervenţii cu direcţie personală sau strict artistică.

Ședința a fost deschisă de coordonatorul proiectului „Alecart”, Emil Munteanu, care a prezentat principalele obiective ale Clubului de Cultură, anunțând, totodată, primii redactori Alecart calificați la faza națională a olimpiadelor școlare: Alexandra Masgras (redactor șef) – Istoria Artei, Anastasia Gavrilovici (redactor șef-adjunct) și Adela Cășuneanu – Limba română.În acest moment, Alecart are parteneriate stabile cu Editura Polirom, Institutul Cultural Francez (unde puteți citi, într-un spațiu special amenajat, toate numerele revistei), Casa de Cultură ”M. Ursachi”. În parteneriat cu aceasta instituție edităm revista„Gazeta liceenilor”, pe care o puteți citi „pe gard”, în Copou.

Am avut ocazia să privesc acest eveniment chiar dinăuntrul său şi, deşi timid, să-mi asum o opinie referitoare la romanul ce, aşa cum afirmă şi autorul, evidenţiază petele întunecate de pe fereastra trecutului. M-am simțit bine să fiu în compania Iioanei Lionte (fost redactor Alecart, acum studentă la Litere), care a avut o intervenție  nuanțată asupra sensurilor cărții lui Florin Irimia. Surpinzător, deşi ultima copertă a romanului îl caracterizează pe  autor “extrem de ambiţios şi sigur pe sine”, siguranţa nu a ieşit la iveală, ci doar mâinile tremurânde. Ambiţia însă poate fi observată în modul de a-şi apăra romanul şi de a generaliza.Intervenția Nicoletei Munteanu (coordonatorul revistei) , care observa artificialitatea manierei de a acorda „credit” naratorilor multipli și inegalitatea de substanță a părților constitutive a primit un răspuns provocator: romanul s-a diluat spre sfârșit pentru că noi, cititorii, trebuie „să preluăm stafeta” (Florin Irimia) și să o ducem mai departe.

Intervenţiile interminabile şi sistematizarea pauzelor lungi au stârnit amuzamentul în sală în cadrul sesiunii de întrebări, diminuând astfel din seriozitatea discuţiei acompaniate parcă de cromatica fumurie a sălii. Un aspect accentuat în cadrul discuţiilor a fost aducerea în prim-plan a trecutului   întunecat, a prezentului pe care îl consideră un apogeu al dezvoltării noastre ca naţiune,dar care,în opinia autorului, nu va putea duce la un viitor  luminos. Centrul de iradire a imaginaţiei şi a documentării artistului în O fereastră întunecată porneşte de la “scânteia” provocată de pogromul de la Iaşi și Bucureşti ce l-a marcat prin atrocitatea şi ostilitatea faţă de evrei.

Fiecare întâlnire cu personaje, naratori sau autori stârneşte în spiritul alecartian o dorință de înțelegere și asumare (tematică, cromatică si structural) a actului artistic în discuție.