Luni seară, 12 mai, am avut ocazia de a mă ascunde în sala Teatrului Național Vasile Alecsandri, pentru a audia concertul Baroque Tour Opus 4 cu participarea ansamblului Kamerata Stradivarius** (organizat de Fundația Culturală Gaudium Animae). Ascultând muzica barocă, am fost…
A alege o carte ca fiind cea mai bună este un act de responsabilitate literară pe care e greu să ți-l asumi în întregime ca tânăr cititor. Niciodată nu este ușor să alegi, să cântărești valoarea estetică și impactul ei…
Cum putem ajunge la noi și cum ne raportăm la tot ce am lăsat în urmă? Acestea sunt întrebările care trasează firul anchetei lirice, propuse de Daniela Bejinariu în New Era Eva, volumul său de debut, apărut la editura Tracus…
Dacă vrei schimbare, ridică sabia, ridică vocea. Un roman despre vindecare, despre drumul sinuos al împăcării cu sine și cu ceilalți după descoperirea unor adevăruri dureroase; un roman despre vinovăție, despre căderi și despre forța prieteniei, despre apropierea uneori stângace,…
Persona este omul. Ființa umană care se baricadează de fiecare dată în spatele unei măști de lut, al unui veșmânt menit să ascundă de ochii lumii tot ceea ce este întunecat sau de neiertat. Masca este cea care trasează o…
Poate că unii au uitat. Poate că unii erau prea mici în 1981, când spectacolul după piesa semnată de Mircea Radu Iacoban era interzis pe scena Naționalului ieșean, neputând să înțeleagă șoaptele părinților seara, pe întuneric sau după Telejurnal, să…
Săptămâna aceasta, marți, 29 aprilie, am avut din nou plăcerea de a intra în dialog cu Cristian Fulaș, autor care ne convinsese deja că e „de-al nostru” prin romanele sale dure, reflectând un anumit cinism în relație cu experiențele unei…
Numărul morților? Am răspuns: „Nu știe nimeni”. Se dau 200 000 de morți, după cifrele câștigătorilor, o jumătate de milion conform învinșilor. Nu numeri când ești mort și nu numeri dacă supraviețuiești, în afară de bătăile inimii. Un lung strigăt…
În Hârjoana, spectacolul-lectură* după un text scris de Emil Coşeru și regizat de Irina Popescu-Boieru, nu intrăm într-o simplă poveste. Călcăm într-un prezent suspendat, într-o cameră în care zilele nu mai curg, ci se rostogolesc lent, ca un ceas cu…
Mângâie-ți ușor cărțile, străine, și adu-ți aminte că sunt praf. Acestea sunt cuvintele cu care se încheie ultima povestire, Biblioteca, din volumul lui Miljenko Jergović. O constatare necruțătoare. Doar aparent cinică, în fapt de o teribilă luciditate: civilizația și tot…
Un roman ca o nouă dovadă a forței cuvântului de a oferi o imagine necuvintelor și o înmormântare disecată de opt voci, dar guvernată de tăcerea cu mult mai zgomotoasă a femeii din sicriu: tot ce voiam era să fiu…
acum îmi dau seama cum e să te trezești și să nu știi dacă ai murit, să te trezești și să nu vezi, să nu auzi, să trăiești minute și ore ca într-un mormânt Când viața aruncă asupra ta o…