Redacția Alecart

Când Eu se definește la feminin: Papa Nicolau și alte povestiri foarte, foarte scurte, de Roxana Dumitrache

Trei femei cu mâinile împreunate, așteptând efectuarea testului Papanicolau. Trei femei, până atunci necunoscute lor, care se unesc într-o solidaritate comună, tăcută. Aceasta este doar una dintre povestiri. O carte scrisă extraordinar, cu suflu viu și proaspăt, în care fiecare imagine, atent drămuită și construită, este elementul unei povești vibrante despre noi și despre viața aceasta trepidantă care mustește în…

Tatiana Țîbuleac*: „Când nu scriu mă simt inutilă.”

*Tatiana Țîbuleac, una dintre scriitoarele cele îndrăgite de tinerii cititori și nu numai, este autoarea romanelor Vara în care mama avea ochii verzi și Grădina de sticlă apărute la editura Cartier, Chișinău. În 2018 a primit Premiul FILIT al liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte, Premiul Observatorului Cultural pentru proză și Observator Lyceum. De asemenea, a fost nominalizată la Premiul…

Ce ar fi putut fi dacă sau Scrisori de dragoste către nicăieri: Necunoscuta din Berlinul de Est, de Immanuel Mifsud

Tăcere. Tăcerea din clipa în care nu vorbește nimeni. Își aduce aminte cum i-a povestit cât de insignifiantă se simte și, dacă nu insignifiantă, cel puțin mică, minusculă. Germania e mare, îi spusese ea, dar dincolo lumea de afară este chiar mai mare – chiar dacă este mai mică decât Germania. Cu toate acestea, personajul lui Mifsud din Necunoscuta din…

ALECART la Liceul „Varlaam”

„Amintirile cele mai plăcute sunt cele cu cărțile citite până la 2-3 noaptea și cu stresul de a trimite recenziile la timp.” (A.F.) „Literatura este un spațiu generos al dialogului/ întâlnirilor. Așa am construit și noi Alecartul: dinspre literatură spre celelalte arte.” (E.M.) Mălina Turtureanu*: Nu cred că mi-aș fi putut imagina o atmosferă mai primitoare, un cadru mai deschis…

De ce scriem?

Atelier de scriere creativă cu Cristian Fulaș. După o discuție provocatoare despre literatura contemporană, despre simplitate și stil, gândurile noastre de la sfârșitul întâlnirii. De fapt, o „scrisoare” către noi însene în care răspundem la o întrebare. Mulțumim, Cristian Fulaș. Scriu pentru că am mai zis încă o dată că o fac și nu am făcut-o. În acea zi mi-am…

Cristian Fulaș: „Literatura contemporană este un exces în sine.”

Atunci când întâlnirea de ieri cu scriitorul Cristian Fulaș va rămâne doar o amintire (deocamdată impresiile încă palpită, sunt vii, calde), sunt sigură că în minte îmi vor (re)veni obsesiv observațiile despre proza ideală, despre necesitatea simplității limbajul literar, despre lectura de edificare și cărțile care ajung să îți fie prieteni. Și probabil, mai pregnante decât toate acestea, vor fi…

Viața și Cartea, între discontinuitate și sens: După plâns & Fâșii de rușine, de Cristian Fulaș**

Privesc berzele de pe acoperișul primăriei și chiar încerc să mă gândesc la un roman. Ar avea rost oare să scriu un roman despre dependență și încercarea de a te lăsa de ceva? Uite, chiar merită gândită o chestie din asta. Să scriu despre chin, despre derută, despre ratare, despre orice altceva decât ceea ce înseamnă normalitate. Un roman despre…

De pe la Boovie adunate. The Originals, pe urmele Zairei de la Iași la Focșani

Elevii sunt tineri veșnic și profesorii au viziune. Ba nu. Profesorii sunt veșnic tineri și elevii au viziune. Ba nu. Cu toții suntem veșnic tineri și avem viziune. (Horia Corcheș) La (și prin) Boovie am (re)descoperit că inițiativele frumoase se hrănesc cu energie. O energie unificatoare care adună laolaltă oamenii curioși din toate colțurile țării și trezește spiritul adolescentin din…

Alexandru CÎRNEALĂ: „Nu pot spune că sunt actor în Germania, aș spune mai degrabă că sunt actor în Europa.”

Ești absolvent al clasei de teatru de la Colegiul „Octav Băncilă” Iași și, în prezent, actor în Germania. Te rugăm să ne schițezi traseul tău profesional după absolvirea liceului!  După absolvire am dat admitere la UNATC, cu toate că știam de la bun început că nu voi rezona cu această școală. Evident, am picat admiterea și am plecat cu forțe noi…

Poetry (2010). Când viața este completată de poezie

De mult nu am mai vizionat un film în care cruzimea și mizeria lumii să fie tratate cu aceeași seninătate cu care sunt analizate de regizorul sud-coreean Lee Chang-dong, în Poetry. Realitatea căreia îi dă viață acesta este adiacentă uzualului existenței, unui cotidian cu valoare de adevăr-general, a cărui blândețe integratoare devine fundamentul resemnării ontologice față de tragedia biografică implacabilă….

Anamaria Moscaliuc: „Elevii ar trebui să fie conștienți că alegerea profilului în clasa a noua nu înseamnă alegerea meseriei…”- interviu

Anamaria (Blanaru) Moscaliuc a absolvit Facultatea de Litere, UAIC, și este doctor în filologie. După facultate, a obținut un post de profesor într-o localitate mărginașă a județului Suceava, deși a obținut nota 10 la Examenul de Titularizare. În prezent, locuiește în București, unde lucrează Project Manager la Microsoft. În 2014 a publicat volumul Metaficțiunea contemporană. Dublă lectură a romanului românesc…