Maria mea, mi-ai devenit călăuza oarbă într-o lume pe care o mai vedem doar pe bâjbâite, fiindcă cu asta ai avut dreptate, că știm mai multe despre daci și romani decât despre copiii bunicilor noștri sau despre soții bătrânelor noastre,…
Sunt cel puțin două motive pentru a ajunge la spectacolul semnat de Irina Popescu Boieru, o adaptare liberă (cum de altfel se și precizează) după romanul Rivala, de Eric Emmanuel Schmitt. Primul: ocazia de a o vedea jucând pe Mihaela…
Nu renunțăm. Ne-mpotrivim. Până-ntr-o zi. Tulburător. Profund prin felul în care doi oameni își trăiesc și ne arată chipul de zi cu zi al bătrâneții în apropierea ei. A morții. Pe care încearcă să o țină la distanță. Încă un…
Cuvintele unui copil devin firul cărții lui Teodorovici, arătându-ne că ce este spus e forma prin care „traducem” o realitate și că acea realitate, chiar și atunci când e particulară, ne poate privi pe toți. Pe unde înoată urechinii creionează…
În finala Premiului Observator Lyceum au ajuns două volume lansate și la Iași, în cadrul Întâlnirilor ALECART. Care este cartea câștigătoare la această secțiune veți afla însă mâine, la Gala Premiilor Observator Cultural. Până atunci, merită spus ceva despre culisele…
Romanul Pe unde înoată urechinii, scris de Lucian Dan Teodorovici, nu prezintă un simplu accident, ci face referire la un act deliberat de ură împotriva unei întregi comunități. Nu te naști urând, ci înveți să urăști chiar de la cei…
Cu siguranță, de aceea povestim. Ca să creăm încă un coridor paralel, în care lumea, toți cei aflați în acest coridor se află la locurile lor, ca să deviem povestirea pe o altă brazdă atunci când situația devine periculoasă și…
Un paradis dinainte și de după destrămarea care e întotdeauna civilizația, un loc uitat și tocmai prin asta de neuitat, nemuritor și viu doar în măsura în care viul, în esența lui cea mai esențială, va scăpa întotdeauna înțelegerii oamenilor….
Apoi mi-am amintit brusc bucuria îmbătătoare din urmă cu câteva zile, al cărei gust nu putea fi comparat cu nimic pe lume și tulbure, foarte tulbure, am înțeles că acea bucurie nu poate veni singură pe lume, ci însoțită de…
La Alecart încercăm întotdeauna să nu rămânem prizonierii unei formule. Căutăm noi modalități de a ne apropia de universul pe care ni-l propun cărțile citite, de personaje, de realitatea lor. Nu vrem să interpretăm, ci să înțelegem. De această dată,…
Ne locuim viețile cu o siguranță absolută, sfidând imprevizibilul prin chiar faptul că ne raportăm la existență ca la un dat sau ca la o „formă” ce poate fi umplută după voința individuală, ignorând forțele care ne guvernează de deasupra….
Norocul, ca și minunea, nu se uită la om, doar dă peste tine așa, din senin, vine, pleacă sau schimbă ce vrea. Nu te întreabă norocul dacă ești bun sau rău, dacă meriți sau nu. În noul său volum de…