Lucrurile pe care le iubim nu se uită. Pentru că ne e dor de ele. La fel cum se-ntâmplă cu oamenii. Romanul lui Michel Bussi are ca punct de plecare nevoia oamenilor de a descifra necunoscutul, de a descoperi secretele…
N-am ajuns la Greene îndemnat de tatăl meu, deși avea cărți de-ale lui în bibliotecă(nu în cea magică din cămară, ci în cea serioasă). Nu cred că, în materie de romane de spionaj, ale lui Greene se numărau printre preferatele…
Politicoasă, ți-ai învelit genunchii, ți-ai lăsat gleznele dezvelite, ai numit asta răzvrătire. la sfaturile unei femei histrionice, ți-ai spus în gând de câteva ori: Eu îmi ajung mie, dar până și tu ai izbucnit în râs, un râs ciudat ca…
Miroase a turte și a jale În satul din care bunicii noștri au plecat pentru totdeauna asemenea Valeriei (mamaia din spectacolul regizat de Leta Popescu), în satul în care ne-au crescut părinții și pe care generația noastră încă îl mai…
pe mine părinții mei m-au dorit pe mine părinții mei nu m-au bătut nu m-au umilit mi-au cumpărat tot ce au putut și mi-a făcut tata cruce pe frunte în fiecare seară eu nu am fost un copil abuzat și…
„Neînvins nici de ploaie, / Neînvins nici de vânt, / Neînfrânt nici de nămeți, / Nici de arșița verii. / Cu un trup puternic, / Fără dorințe. / Nici furios, nici dușmănos, / Zâmbind mereu liniștit.” La început, un poem…
„諸行無常 (Shogyou mujou) — efemeritatea lucrurilor și a vieții.” Romanul lui Nick Bradley (tradus de Magdalena Ciubăncan) propune o coliziune între tării și sensibilități, între angoase și mici fericiri, între universul puternic al ficțiunii și linia fină care îl separă…
Dacă aș fi ținut un jurnal, cred că i-aș fi putut da același titlu pe care i l-a dat și Steinhardt jurnalului său. Peripețiile lui Mircea/Cosmin Dimitri, personajul lui Dumitru Crudu din acest roman, trezesc un uriaș hohot de râs….
De fiecare dată când se apropie FILIT-ul, simțim că orașul întreg respiră altfel: cu pagini foșnind în aer și cu nerăbdarea de a ne revedea scriitorii preferați. Între 22 și 26 octombrie, Sala Studio J de la Muzeul „Vasile Pogor”…
Mă întreb uneori de ce ne tot întoarcem la începuturi – de ce căutăm singurul fir de care am putea trage ca să deșirăm tapiseria pe care o numim viață în speranța că, dincolo de ea, vom găsi adevărul lui…
Te-ai născut sărac ca și mine, Orestis. În anii aceia, eu eram plătit pentru fiecare foaie de gazetă și pentru fiecare buchet de trandafiri. Tu ești plătit pentru fiecare oră de citit. Vei fi plătit și pentru o carte la…
… iar eu am învățat că n-am să pot niciodată să deosebesc poveștile adevărate de cele imaginare. (I’ll never be able to tell the difference between his true stories and his bullshit stories.) „Poveștile” din care e alcătuit volumul Vârtej…