Întoarcerea lui Adrian GOR în România cu o expoziție personală de anvergură este o bucurie și o provocare. Intitulată „Prototipuri repovestite”, ea va fi găzduită la Galeria Tonitza din Iași, pe strada Lăpușneanu, aceasta fiind chiar strada unde și-a început călătoria artistică cu prima expoziție solo în 1994. Realizarea acestei expoziții a fost posibilă datorită sprijinului acordat de Consiliului Canadei pentru Arte (Programul Arte în Străinătate).
Petrecând mult timp într-un context occidental multicultural, Adrian s-a confruntat cu rădăcinile sale creștin-ortodoxe și cu imaginile iconice ale culturii vizuale est-europene de inspirație bizantină. Explorarea identității sale este inseparabilă de o discuție culturală mai largă despre normele societății, credințele personale și moștenirea valorilor masculine în istoria artei. Aceste aspecte l-au determinat să pună la îndoială noțiunile de adevăr și de iluzie, în special când acestea sunt raportate la imagini ale bărbaților surprinse atât în diferite epoci istorice, cât și astăzi.
Plecând de la experiența sa vizând pictarea icoanelor ortodoxe în România și de la cercetarea interdisciplinară în istoria artei (teologie și critică vizuală), valorificând practica sa didactică în Canada, Adrian Gor folosește tehnici tradiționale de desen figurativ bazate pe principiile anatomiei artistice, așa cum au fost ele practicate de marii maeștri. Această expertiză, perfecționată prin predarea desenului după model viu la Ottawa School of Art, îi permite artistului să valorifice și să aprofundeze temele care l-au preocupat printr-un limbaj simbolic întâlnit adesea în arta religioasă europeană. Lucrările examinează viziunea personală a ceea ce înseamnă să fii un bărbat, propunând o provocare simbolică a normelor culturale, în special în contextul dezbaterilor actuale despre rolul artei în configurarea adevărurilor la nivel de societate. Așadar, influențate de anii formării în România care trecea de la regimul comunist la o perioadă de schimbări politice și economice substanțiale, lucrările actuale ale lui Adrian explorează natura în continuă evoluție a masculinității și rolul ei în structurile de putere culturală.
Arta sa propune un echilibru delicat între scepticismul contemporan asupra adevărurile obiective, adesea legate de individualismul occidental, și tradițiile simbolice ale culturilor comunitare estice, care subliniază simbolismul împărtășit și continuitatea narativă.
Inversarea capului și a corpului în desenele sale invită la reflecție asupra persistenței și a transformării noțiunilor tradiționale de masculinitate. Prin desenul din simbolurile sacre ale artei religioase și din motivele culturilor antice și populare, Adrian Gor prezintă o perspectivă alternativă asupra adevărului și a realității, îndemnând spectatorii să-și reexamineze înțelegerea în lumina presupunerilor predominante.
Arta lui Adrian scoate în evidență o deconectare între minte și corp, pe care o surprinde vizual prin schimbarea poziției capului în raport cu trupul în desenele sale. Această inversiune simbolică, o tehnică împrumutată din arta religioasă europeană medievală, face ecoul dualității minte-corp care a influențat gândirea occidentală și care adesea duce la o detașare între sinele fizic și gândurile sau emoțiile noastre. Prin modificarea formei umane în arta sa, artistul redă conceptul de inversiune și dualism, reflectând asupra modului în care percepem și interacționăm cu noțiunile de adevăr și de realitate. Astfel, invită la o meditație asupra felului în care normele societății și credințele noastre personale influențează aceste idei, în special în relație cu masculinitatea și structurile de putere.
În lucrările lui Adrian Gor, utilizarea culorii este foarte importantă. Folosind o paletă de albastru-violet până la maro-roșcat, artistul creează o experiență fiziologică și simbolică. Albastrul, care reprezintă distanța, contrastează cu roșul cald ce evocă apropierea. Prin integrarea simbolismului medieval, lucrarea provoacă percepțiile binare[1] în arta occidentală, promovând o înțelegere nuanțată a masculinității și a impactului său asupra structurilor din societate.
Contrastul între roșu și albastru, reprezentând elemente pământești și cerești, este un concept cheie în iconografia bizantină. Adrian Gor reinterpretează acest contrast într-un context contemporan, subliniind importanța relației lor pentru a dezvolta un nou tip de iconografie care ar merge dincolo de experiența directă individuală a artei, conectând-o cu istoria artei și posibil cu o înțelegere comună a imaginilor.
În ceea ce privește stilul, abordarea lui Adrian Gor poate fi comparată cu Pop Art și Suprarealismul. Dar inspirația în acest caz nu vine din vise sau din imaginație. Desenul său se bazează pe realizarea de linii care reprezintă idei puternice din istoria umanității, într-un mod care scoate în evidență natura în schimbare a masculinității și a structurilor patriarhale de putere.
Expoziția „Prototipuri repovestite” vă invită să porniți într-o călătorie prin ceea ce a însemnat explorarea făcută de Adrian Gor a masculinității, a normelor culturale și a credințelor societale, exprimate prin stilul său figurativ care rezonează cu o formă contemporană de iconografie.
[1]
Percepțiile binare în arta occidentală se referă la tendința de a categoriza și interpreta lucruri în termeni antinomici: negru și alb, bine și rău, masculin și feminin etc. Această abordare dihotomică poate fi limitativă în înțelegerea complexității realității. Un exemplu poate fi reprezentarea genului în arta occidentală, unde bărbații sunt deseori înfățișați ca fiind puternici, activi și dominanți, în timp ce femeile sunt înfățișate ca fiind pasive, subordonate și obiecte ale privirii/dorinței masculine. Această dualitate masculin-feminin reflectă o percepție binară care a fost criticată și revizuită în arta contemporană și postmodernă.
*Adrian Gor e un artist născut în România care, după ce a absolvit în 2003 Facultatea de Arte Frumoase din cadrul Universității „George Enescu”, Iași, specializându-se în grafică/gravură, s-a stabilit în Canada. Înainte de a emigra în 2004, și-a cultivat, de asemenea, talentul în pictura icoanelor ortodoxe pentru bisericile din Iași și din zona rurală a Moldovei. În 2017 s-a întors pentru un an în România ca bursier la New Europe College.
Lucrările de artă, care pot fi admirate și în paginile revistei „Alecart”, și cercetarea academică ale lui Adrian Gor sunt profund influențate de moștenirea artistică și culturală bizantină. După ce a descoperit acest vast patrimoniu cultural în România, și-a continuat studiile de specialitate urmând un master la Universitatea din Windsor (2009) și un program de Doctorat Interdisciplinar la Universitatea Concordia (2015). Ca parte a cercetării sale doctorale, a călătorit în orașul antic Varanasi din India. Teza sa de doctorat a fost dedicată explorării realității invizibile într-o operă de artă la nivel interactiv, bazată pe tehnica, metoda și teologia bizantină a icoanei. Aceasta a implicat integrarea unor discipline diverse, precum critica vizuală, teoria culturală, fenomenologia, teoria artei interactive, teoria performanței și teologia bizantină. Trăind într-un mediu occidental multicultural, Adrian a fost preocupat de înțelegerea identității și a transpunerii valorilor culturale în arta plastică, ceea ce l-a condus la crearea unei noi serii de icoane contemporane care împletesc simbolismul religios și cultura populară americană. Lucrările sale actuale explorează mai specific și cu acuitate teme legate de masculinitate și patriarhat, inspirându-se din narativele istorice ale artei occidentale din epoci diverse până în contemporaneitate, încorporând, totodată, elemente din iconografia religioasă și motive din cultura preistorică și populară.
Expoziții & Colecții
Lucrările lui Adrian Gor au fost expuse de-a lungul timpului în Canada și în Statele Unite și sunt incluse în colecțiile permanente ale Galeriei Dadian din Washington, USA, ale orașului Ottawa și ale Școlii de Artă din Ottawa. Practica sa artistică și cercetarea doctorală au fost recunoscute și sprijinite prin mai multe burse oferite de Consiliul Canadian pentru Arte, Orașul Ottawa și Consiliul de Cercetare în Științele Sociale și Umaniste (SSHRC) al Canadei. De asemenea, preocupările lui academice au condus la publicarea mai multor eseuri în reviste cu recenzii de specialitate din Canada, Marea Britanie și România, subliniind relevanța icoanelor bizantine pentru artiștii contemporani. De asemenea, a finalizat o bursă la New Europe College din București în 2017. În prezent, Adrian Gor, după experiența de predare dobândită la Universitatea Concordia, este profesor și coordonator al Programului de Diplomă în Arte Frumoase la Școala de Artă din Ottawa, predând istoria artei, desen figurativ și pictură în tempera în stil bizantin.
