Patru dintre redactorii „Alecart” (Anastasia Gavrilovici, Iris Tincu, Mara Alexoaea, Monica Meg) au fost în perioada 22-27 iunie în Tabăra de Reviste școlare și Jurnalistică de la Muncel. Revista „Alecart” a obținut și anul acesta Titlul de Laureat cu cel mai mare punctaj din țară. Vă prezentăm impresii din tabără într-un miniserial „de vacanță”.
Anastasia Gavrilovici:
A fi sau a nu fi în tabără. Cadrul 1 (pustietate)
Toate drumurile duc la Muncel. Sau cel puţin asta a fost impresia mea după ce timp de aproape două ore de mers fără oprire am intrat pe linia: peisaj à la Vestul sălbatic-pădurea Călugăra-tabără Muncel. Microbuze expulzând oameni, corpuri entuziasmate migrând dintr-o parte în alta, o veritabilă “cruciadă a copiilor” (fiindcă, spre mirarea mea, majoritatea erau tineri aspiranţi la statutul de “jurnalist”, elevi la şcoli generale de prin toată ţara). Un regim spartan şi atmosfera de cazarmă au fost asigurate la „Şedinţa de comandament a taberei, ora 20” (conform programului) de versiunea feminină a unui dictator, personaj pe care l-am numit, în unanimitate, Hitler. Am fost instruiţi în legătură cu activităţile pe care urma să le desfăşurăm (concurs de creaţie, prezentarea revistelor participante, discuţii şi ateliere, realizarea revistei “Muncel 2013”). După ce s-a dat stingerea şi inevitabil a urmat aprinderea ţigărilor, minţile luminate – redactorii revistelor – s-au adunat în jurul unei sticle de Cola. A fost o seară inedită, cu fotografii reuşite şi discuţii bine centrate pe subiecte dintre cele mai interesante. Când s-au epuizat impresiile referitoare la deschiderea festivă a taberei, meniul zilei şi după ce toată lumea s-a asigurat că împarte o Cola cu cineva (fie şi cu Mr. Love, tipul sexy sau Vasilica), redactorii s-au retras, cu speranţa că nu se vor trezi cu un bocanc în uşă.
Cadrul 2 (interior de cameră)
Ziua de 23 iunie a debutat promiţător pe hârtie, cu numeroase activităţi, dar cum viaţa bate filmul, poezia bate jurnalistica şi fiecare şi-a dedicat ziua demonilor proprii, scriind pentru orice altceva, în afară de aşa-zisa revistă a taberei. Redacţia Alecart s-a reunit, ne-am bucurat de frumuseţea pădurii şi ne-am entuziasmat la gândul că urma să fie lună plină tocmai în noaptea de Sânziene. Ei bine, nu ne-a fost dat să ne bucurăm prea mult fiindcă am fost invadaţi de mai multe specimene din rasa Cocalar 2013 care au ţinut morţiş să aflăm cu toţii cum “dansează sultana” şi care, după alte câteva manele traumatizante, s-au făcut nevăzute în camerele lor, cu tot cu cablul de la boxe, aşa că nu am putut continua “petre, petre, petrecerea”. Cu alte cuvinte, după cocalari, potopul! Nişte ţânţari la fel de agasanţi ne-au făcut să luăm drumul camerelor unde râsetele şi agitaţia au continuat până târziu în noapte, până când pe fundal se mai auzea numai “Time” şi s-a lăsat liniştea pink floydiană.
