Voi începe aceste rânduri cu o mărturisire. Poate nepotrivită, dar necesară în logica rândurilor ce urmează. M-am dus spre Ateneul Tătărași, duminică, 10 aprilie, la a doua reprezentație a Fetei fără zestre, cu inima strânsă. Eram hotărâtă ca, dacă nu…
Când merg la o piesă regizată de Irina Popescu Boieru e ca și cum mă pregătesc să citesc ultima apariție editorială a unuia dintre autorii despre care știu că nu mă vor dezamăgi. Nu sunt mulți (ei, autorii), așa cum,…
O dragoste în iarnă, o dragoste târzie, o poveste de viață care te obligă să îți amintești că a fi om înseamnă a trăi permanent în apropierea dragostei sau în așteptarea ei. Un text bun (Nadejda Ptușkina), palpitând de umanitate,…
Spectacolul regizat de Ovidiu Lazăr, păstrând titlul volumului lui Matei Vișniec, este el însuși (independent, dar întru totul în interiorul universului/viziunii din care își are punctul de plecare) o călătorie în lumea cuvintelor, o aventură în spațiul atât de provocator…
Moto: „Cel mai puternic om din lume este acela ce poate trăi singur.” (Henrik Ibsen) Ibsen Incorporated (FITPTI, 2015): un spectacol deloc comod, amestec de satiră și dramă, o tragi-comedie construită în manieră modernă, neconvențională, în care cinci dintre personajele…
Imaginați-vă o reacție chimică între elemente incompatibile. Sau trei relații matematice care, oricât ați încerca, nu pot fi aduse la un numitor comun. Sau întâlnirea dintre un băștinaș amerindian, un afacerist de pe Wall Street și un rocker. Dacă fiecare…
Kafka și Daniil Harms, trecuți prin sita contemporaneității, adică făcându-le ideile să ricoșeze către Est și Vest, politici de segregare sau de integrare, feminism, totalitarism și capitalism, manipulare, baroni locali și celelalte, într-o prea grosieră tușă și cu un ritm…