Întinzând mâna spre celălalt și atingând golul: Tatăl celuilalt copil, de Parinoush Saniee

Romanul lui Parinoush Saniee, Tatăl celuilalt copil, aduce în prim-plan dinamica unei familii iraniene, având ca personaj principal un băiețel numit Shabab care se confruntă cu lipsa de înțelegere a celor din jur, fiindcă refuză să vorbească, refuz provocat de sentimentul de vulnerabilitate și de convingerea că nu primește suficientă afecțiune și iubire din partea părinților și a familiei.

Dorința

Treptat, interioritatea copilului și realitatea în care acesta trăiește se dezvăluie în profunzime, cititorul având acces la cele întâmplate din două perspective, ambele la fel de interesante,  suprapunându-se doar parțial și lăsând loc unei adânciri a viziunii despre relațiile din interiorul unei familii și despre motivațiile de a acționa ale fiecăruia dintre personaje. Viziunea lui Shabab este naivă, de copil care nu poate înțelege pe deplin tot ceea ce se întâmplă în jurul său, în timp ce perspectiva mamei e aceea a unei femei puternice, pregătite să facă tot ce poate pentru a-și proteja băiatul de prejudecățile și de primejdiile pe care va trebui să le înfrunte dacă va continua să se ascundă în tăcere, dar a cărei viață nu este deloc una fericită, căci trebuie să se supună cutumelor unei societăți cu reguli adeseori nedrepte. Acțiunea se desfășoară în Iran, acolo unde tradițiile sunt încă puternice, rolul tatălui rămâne unul covârșitor, iar respectul comunității trebuie menținut cu orice preț; e o lume în care ierarhiile sunt ferm consfințite, iubirea din partea capului familiei se câștigă, există rivalități, nedreptăți, iar cei slabi își găsesc propriile metode de a supraviețui. Sau în sufletul lor se dă o luptă permanentă între sensibilitate și dorința de a fi văzuți, acceptați, iubiți. Nu întotdeauna cu cele mai potrivite arme, însă mereu tânjind spre normalitate. Așa cum este cazul lui Shabab.

Teama

Frica băiatului de a vorbi cu altcineva decât cu prietenii săi imaginari a fost accentuată de impactul pe care l-a avut îndepărtarea treptată de ceilalți membri ai familiei odată cu trecerea timpului și cu venirea lui Shadi pe lume, sora sa mai mică. Copilul simte că persoanele pe care el le îndrăgește, precum tatăl sau verișoara sa, au ales să se înstrăineze tot mai mult de el din cauza refuzului lui de a vorbi, ajungând să-l ignore, să-l nedreptățească sau să-l umilească. Shabab se simte respins, nedorit, tot mai singur în fața tatălui care se transformă treptat într-un străin înspăimântător, tatăl fratelui și al surorii sale, nu și părintele iubitor de care să se agațe, la care să găsească înțelegere, care să-l accepte așa cum este, motiv pentru care ajunge să plece de acasă, în încercarea disperată de a scăpa de rușine, dar și într-un gest de revoltă. În pofida tuturor, mama este singura care îl acceptă așa cum este și care îi oferă iubire necondiționată indiferent de situație. Iubirea aceasta profundă e surprinsă în diferite situații, în scene tulburătoare, mama sacrificându-se și luând mereu vina asupra ei pentru a-și ocroti copilul și pentru a-l ține departe de orice problemă ce i-ar putea înrăutăți relațiile deja tensionate cu cei din familie. O secvență zguduitoare e cea în care Shabab distruge rochia de mireasă a mătușii Shanin în semn de răzbunare pentru momentele în care familia i-a făcut mama să sufere, iar aceasta ia vina asupra sa, schimbând adevărul și suferind consecințele, înțelegând ce l-a determinat pe băiat să facă un astfel de gest.

Înstrăinarea

Cea mai dureroasă rămâne înstrăinarea de tatăl pe care în primii ani îl iubește cu o dragoste aproape bolnăvicioasă. Naser își condiționează însă iubirea de performanțele școlare ale copiilor, de inteligența și de capacitatea lor de a răspunde imaginii pe care el o proiectează în ei. Arash, fratele mai mare, e tot mai evident promisiunea împlinită, în timp ce Shabab se transformă treptat într-o povară, devenind o umbră și un fiu invizibil pentru bărbat. Cu cât momentele de apropiere dintre tată și fiu sunt mai rare, cu atât suferința băiatului, dorința de a fi acceptat, de a face rău și de a deveni cu adevărat așa cum îl văd ceilalți sunt mai puternice. Între indiferența tatălui și iubirea protectoare, dar tăcută și neputincioasă a mamei, sufletul lui caută o cale de a se accepta. Universul interior al copilului se dezvăluie în dialogurile cu cele două personaje imaginare, Asi și Babi, singurii prieteni, cei alături de care vorbește fără teama de a fi judecat sau jignit. Dihotomia celor doi este semnificativă, conturând viziunea lui Shabab asupra lumii. Asi este irascibil, gata întotdeauna de răzbunare, provocându-i stări de mânie incontrolabilă, îndemnându-l a face alegeri riscante care îl aduc, de cele mai multe ori, în situații complicate, pe când Babi are un caracter blând, e temător și tolerant, e latura lui solară, dublul care încearcă să-l aducă pe drumul cel bun, să facă ceea ce este corect, să nu renunțe la speranță și la bunătate.

Salvarea

Și dacă tatăl e doar un bărbat autoritar, pretinzând respect, iar mama, o femeie tristă și supusă, echilibrul și călătoria băiatului spre cuvintele care să-l facă să fie înțeles sunt ghidate de bunica sa, singura ce înțelege că nici respingerea, nici protecția excesivă nu reprezintă o soluție, ci acceptarea lui așa cum este. Abia după mulți ani în care Naser a ales să-și ignore propriul fiu, acesta va începe să-l observe, odată cu momentul în care băiatul merge la școală, vorbește și se descurcă de minune la caligrafie. Dar pentru Shabab, e prea târziu – părintele rămâne doar tatăl fratelui său, tatăl celuilalt copil, nu tată și pentru el.

Eu, tu, ceilalți sau Și eu exist

Un roman sensibil și tulburător despre relații de familie, traume, lupte interioare, despre realitatea unei lumi în care a fi diferit nu este ușor de suportat, despre maturizare și, nu în ultimul rând, despre responsabilitate. Despre ce înseamnă să fii părinte și ce presupune să fii copil, despre cât de ușor putem fi răniți, ne putem însingura și îndepărta. Despre lumina din fiecare și întunericul ignoranței, al orgoliului, al indiferenței.

 

*Mădălina Pleșca este elevă în clasa a IX-a, științe, la Colegiul Național Iași.

Loading Facebook Comments ...

Fii primul care comentează!