Ramuri

Alecart este o revistă de atitudine culturală, realizată de elevi ai Colegiului Naţional de Artă „Octav Băncilă” şi ai Colegiului Naţional Iaşi, în parteneriat cu elevi ai Colegiului Naţional „Petru Rareş”, Suceava, cu sprijinul Universităţii „Petre Andrei” din Iaşi. Aspectul ei grafic remarcabil concurează cu un sumar divers şi bine reprezentat.
Informaţii despre revistă, ajunsă la nr. 7, dar şi despre un istoric al publicaţiilor şcolare aflăm din textul Şcolar şi şcolăresc, scris de lector univ. drd. Roxana Patraş. În 1834, apărea, la Liceul din Blaj, revista „Aurora”, menită să susţină sentimentul patriotic transilvănean. Şi revistele pentru adulţi acordau spaţii elevilor, după cum rezultă din scrisoarea adresată de Titu Maiorescu, la vârsta de 11 ani, revistei „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”. La 17 ani, Garabet Ibrăileanu edita revista Liceului „Gheorghe Roşca Codreanu”, din Bârlad. Spiru Haret a impus liceelor obligaţia de a edita reviste. Autoarea observă, apoi, cu ironie, înmulţirea nejustificată a acestor produse, azi, uneori exagerat de arătoase, dar fără conţinut. Acordă mai mult credit revistei Alecart care îşi propune, pe lângă publicarea unor texte de valoare, şi formarea caracterelor. De altfel, în editorial, se afirmă: „e o revistă care îndeamnă la cultură”, „e o revistă care îşi propune o identitate proprie născută din individualitatea, personalitatea, ambiţia, generozitatea, din credinţa în frumuseţe (care, nu-i aşa, va salva lumea) a celor care o scriu şi a celor care o citesc, credinţa că posibilul există.”
Revista, de 150 de pagini, are rubrici diverse, recenzii, evenimente culturale, interviuri, prezentări de spectacole, eseuri, probleme legate de mediul universitar. La o anchetă despre Avatarurile tinereţii literare răspund Răzvan Ţupa, Liviu Ioan Stoiciu, Octavian Soviany, Constantin Acosmei, Nichita Danilov, Paul Aretzu. Criticul Daniel Cristea-Enache este ţinta unui interviu. O bună parte a revistei este rezervată literaturii scrise de elevi şi studenţi. Se culeg roadele muncii de cenaclu a unor personalităţi, cum ar fi cunoscutul profesor Gheorghe Cîrstian, un adevărat creator de poeţi, mentorul „şcolii de la Suceava”.Impresionează în această revistă frumoasă, entuziasmul tinerilor, puritatea şi creativitatea lor, dar şi seriozitatea cu care îşi asumă condiţia de scriitori.

Secțiunea de comentarii este indisponibilă