„Literatura nu e un concurs de frumusețe morală.”. Un top al cărților citite în 2019 (IV)

La începutul fiecărui an, în fiecare zi de vacanță, redactorii Alecart cu experiență sau abia intrați în redacție vă propun câte un top personal al celor mai îndrăgite cărți citite în anul anterior, indiferent că este vorba despre literatura contemporană sau despre cea clasică. Criteriile în realizarea acestor clasamente sunt diverse: de la impactul asupra noastră la valoarea cărților sau asocierea lecturii acestora cu o anumită întâlnire/dialog. Astăzi vă invităm să descoperiți topul Ioanei TĂTĂRUȘANU, redactor-șef ALECART:

  1. Scrisorar, Mihail Șișkin.

Un roman pe care l-am îndrăgit pentru că a răsturnat tot ceea ce îmi părea a fi, în îngusta mea accepțiune, imaginea Rusiei. Războiul, salvarea, dragostea și familia, moartea și tot ceea ce poartă acestea alături încap și se desăvârșesc prin cuvinte. Scrisorile schimbate de Sașa și Volodia recompun o lume care opune copilăria unei realități tulburi, în care oamenii duc războaie împotriva oamenilor, dar care descoperă în cele din urmă că doar cuvântul are forța unei arme și a unui scut deopotrivă.

Notă: AICI puteți citi o cronică a romanului lui Mihail Șișkin, care a fost invitatul Întâlnirilor Alecart la FILIT, oct 2019.

 2. Lupul de stepă, Hermann Hesse.

De departe, pentru mine, cea mai cutremurătoare dintre scrierile lui Hermann Hesse, un joc al salvării și al decăderii, unde moartea devine din obiect al fascinației o realitate reavănă și apropiată, deși indescifrabilă. Singurătatea, nebunia, superficialitatea, dragostea devin din abstracțiuni vehicule ale unei paralizii induse a celui care se află de partea cealaltă a cărții, cel asupra căruia seducția tentaculară a morții a acționat, până acum, ocolitor.

3. De ce scriem, Philip Roth

Literatura nu e un concurs de frumusețe morală, spune Philip Roth. Mai departe de privirea asupra rutinei scriitorului, a corectitudinii politice, a istoriei literare și nu numai a Americii, volumul devine o expresie a intimității unui laborator scriitoricesc, care explică anti-justificativ, contrar titlului, rațiunile unui demers străin de verdicte și răspunsuri ultime, dar traversat de scandaluri, intrigi și cleveteli care adesea exaltă ori moderează însuși discursul autorului.

4. Opere. Poezii, Ezra Pound, traduceri de Mircea Ivănescu și Radu Vancu, ediție de Horia-Roman Patapievici

Volumul de față a produs fericita mea întâlnire cu unul dintre marii centri ai literaturii de limbă engleză, de care m-am apropiat în primul rând datorită vastei note bibliografice și a eseului de introducere în modernismul lui Ezra Pound, aparținând lui Horia Roman Patapievici, care a înlesnit lectura lină, chiar dacă abundentă încă în necunoscute, a unei poezii din care răzbate frumusețea, un paradis care iscă și transmite, însă, o imensă singurătate.

 

  1. Thanato Hotel , Livia Ștefan

Din volumul acesta al alterităților răzbate o durere constantă, vehementă care frizează o criză existențială fără capăt sau remedii, din care tandrețea a fost violent epurată, însă care reușește să păstreze, asimilată până la disperarea nerecunoașterii, o fericire mică de tot, resuscitată la infinit de excesele propriului univers.

Notă: Despre poezia Liviei Ștefan, citită la Festivalul „Poets in Transylvania”, și AICI.

Loading Facebook Comments ...

Fii primul care comentează!