Un nou echilibru

Nu mai trebuie să educăm generațiile să gândească uniform, să le pregătim pentru o slujbă sigură într-o fabrică, e necesar să le educăm să gândească creativ, pentru că asta ne diferențiază unii de alții.

Este demonstrat că o populație cu o diversitate genetică mare este mai rezistentă, mai puternică decât o populație uniformizată. Procesul de selecție naturală, evoluția așadar, este urmarea naturală a diversității genetice care tinde să conveargă în adaptări din ce în ce mai ingenioase și mai favorabile dezvoltării. Din moment ce biologia e inteligența naturii din care ne tragem cu toții, ne putem deci întreba dacă diversitatea funcționează similar și în tehnologie, economie, cultură – pe scurt, în mai toate aspectele vieții.

Dezvoltarea mijloacelor de transport a facilitat o legătură fluidă între țări, făcând posibil comerțul – schimbul de tehnologie și de cunoștințe – ce a dus la creșterea nivelului de trai și la o continuă stimulare a dezvoltării. Tehnologia ne-a adus mai aproape prin transport, prin telefon și, în final, prin internet. Cu cât aproprierea a devenit mai mare, cu atât progresul e mai exponențial. Faptul că centrele de cercetare sunt conectate, că proiectele au acces la sponsori, că cererea și oferta se pot găsi în ciuda coordonatelor geografice conduce la funcționarea în sincron a economiilor, la eficientizare.

Cultura, cu siguranță, s-a schimbat ca urmare a expunerii la această diversitate, deși unii ar zice că s-a diluat. Cultura e un soi de identitate, iar acum, într-adevăr, mai puțin vorbim în țările dezvoltate și, în special, în mediul urban de identitate națională și mai mult de o identitate regională (europeană), uneori chiar de una globală. Suntem însă doar la începutul expansiunii identității, când nostalgia identității pierdute e mai la îndemână decât entuziasmul unei noi apartenențe.

Acțiune locală și cooperare internațională

Cred că în ultimii 30 de ani totul s-a dezvoltat cu așa o rapiditate și lumea a fost atât de fascinată de toate oportunitățile pe care noua diversitate le-a adus, încât nimeni nu s-a întrebat despre posibilele consecințe. Au apărut cu timpul viziunile moderate, care au încercat să remedieze unele consecințe imediate și directe ale acestui boom, precum exploatarea, degradarea mediului în formele cele mai evidente, riscurile financiare etc. Însă, din păcate, impactul fundamental pe termen lung, cel a cărui traiectorie e cel mai greu de recuperat nu a fost luat în considerare: încălzirea globală, progresul unilateral, dependența economică a statelor mai slabe. Motivația economică e un motor deosebit de puternic și eficient în a stimula creșterea, dar din păcate, fiind lipsit de alte considerații, a dus la creșterea diferențelor sociale și la distrugerea planetei. Poate că aceste realități nu sunt vizibile de peste tot, dar sunt crunte pentru unii. Din fericire, având o identitate mai amplă, acum ne putem asuma aceste nedreptăți și contribui la a le îndrepta. Studiile arată că, de departe, prima grijă a Generației Y și Z este încălzirea globală, distribuția veniturilor urmând îndeaproape teme profund sociale. Din păcate, s-a creat deja un cerc vicios și în acest moment multe țări, fermieri, economii depind de status quo. Dacă oamenii nu vor mai cumpăra haine din Bangladesh și fructe exotice din America de Sud, cine știe câte joburi s-ar pierde și câți fermieri s-ar sinucide. De aceea, schimbarea trebuie să se întâmple strategic de data aceasta, și nu cum am lăsat lucrurile să se desfășoare până acum. Economia locală și dezvoltarea sustenabilă trebuie încurajate.

Pe de o parte, vorbim de acțiune locală, iar pe de altă parte, de cooperare internațională și îmbrățișarea diversității. Nu e paradoxal, e soluția naturală ce ia în calcul impactul acțiunilor noastre dincolo de profitul propriu. Prima realitate ce transpare dacă reevaluăm stilul de viață și consumul actual este că abundența cu care ne-am obișnuit cu toții nu va mai exista. Nu e posibil și nici sustenabil. Nici acum nu e sustenabilă, dar e posibilă. Astăzi între 25-50% din mâncarea produsă e risipită sau deteriorată pe drumul spre consumator sau de către consumatorul însuși. Sunt mai mulți oameni peste decât sub greutatea normală și solul agricol se erodează de 100 de ori mai repede decât se regenerează. Dacă toată lumea ar trăi ca în Europa de Vest, atunci am avea nevoie de resursele a peste 4 planete. Dacă toată lumea ar trăi ca în India, am consuma doar resursele a 0.7 din planetă.

Unitatea globală e cea mai bogată identitate ce poate fi imaginată

Nu suntem în situația în care trebuie să concurăm pentru resurse, avem și cunoștințele și tehnologia necesare să producem destul pentru toată lumea. Maturitatea societății actuale ne permite să înlocuim competiția cu cooperarea, individul cu colectivitatea, căci astfel putem face mult mai mult cu mult mai puțin și mult mai repede. Faptul că suntem conectați creează nenumărate oportunități la care fiecare poate contribui într-un fel unic. Nu mai vorbim de câteva meserii ori poziții pentru care toată lumea concurează. Nu mai trebuie să educăm generațiile să gândească uniform, să le pregătim pentru o slujbă sigură într-o fabrică, e necesar să le educăm să gândească creativ, pentru că asta ne diferențiază unii de alții. Într-o societate care prețuiește inovația, diferențele sunt un atu, pentru că inovația poate veni doar din diversitate. Informația e deja atât de accesibilă, încât nimeni nu mai e impresionat dacă reciți un comentariu pe de rost. Memoria umană nu mai e atât de valoroasă când putem mereu accesa memorii externe mult mai eficiente, mai rapide și mai complete. Acum provocarea e cum să creăm ceva nou cu informația pe care o avem.

Cred că faptul de a putea călători și vedea alte țări, că avem posibilitatea de a cunoaște alte culturi e fantastic. Asta ne lărgește orizontul într-un mod incomparabil. Da, e minunat că  putem găsi pe internet orice, că putem lua cursuri și învăța orice, că putem găti orice. Nimic nu mai e prescris și oportunitățile date de diversitatea și apropierea în care trăim sunt de neprețuit. Dacă în loc să întrebăm „Cum putem să profităm?”, am întreba: „Cum putem să contribuim?”, cu siguranță am realiza că unitatea globală e cea mai bogată identitate ce poate fi imaginată. E un izvor nesfârșit de diversitate, toleranță, acceptare, creativitate și posibilități mult peste ceea ce cunoaștem. Și astfel, poate, ne vom regăsi într-un nou echilibru, mai stabil, mai durabil, cu noi nenumărate libertăți personale, cu o nouă claritate și o nouă afectivitate, mai altruistă, mai nediscriminatorie, mai lipsită de prejudecăți.

 

*Articol preluat din ALECART 23.

(*Raluca Anisie, colaboratoare Alecart, a absolvit Colegiul Național Iași cu media 10.00 la bacalaureat, Universitatea din Sheffield cu First Class Distinction și masterul la celebra universitate École Polytechnique Fédérale de Lausanne și, în prezent, lucrează la o companie din Zürich, Elveția.)

Loading Facebook Comments ...

Fii primul care comentează!

No Trackbacks.